Christian Badea dirijează "Tosca" pe 10 şi 14 martie la Opera din Sydney, după care va reveni în România pentru patru concerte la Ateneu VIDEO
0La Opera din Sydney, dirijorul Christian Badea conduce până pe 14 martie încă două reprezentaţii a operei "Tosca" de Giacomo Puccini. În rolul titular al operei regizate de John Bell este soprana spaniolă Ainhoa Arteta. Christian Badea va dirija "Tosca" la Sydney pe 10 şi, respectiv, pe 14 martie, după care va reveni în România pentru patru concerte la Filarmonica "George Enescu", susţinute în ultimele două săptămâni din luna martie.
La Opera din Sydney, Australia, dirijorul Christian Badea conduce, pe 10 martie, o nouă reprezentaţie a operei "Tosca" de Giacomo Puccini, în care rolul Mario Cavaradossi este întruchipat de Diego Torre, după ce tenorul Teodor Ilincăi a interpretat acest rol până pe 7 martie. În rolul titular este soprana spaniolă Ainhoa Arteta (până pe 14 martie), iar viziunea regizorală îi aparţine lui John Bell.
Montarea a fost realizată în urmă cu trei ani, când Christian Badea a condus premiera de la Sydney, fiind nominalizat la Premiul Helpmann pentru Cel mai bun dirijor. Artistul român a revenit în luna februarie la Sydney, având o serie de noi reprezentaţii cu opera lui Puccini pe prestigioasa scenă australiană. De altfel, Christian Badea a semnat până în 2019 cu Opera din Sydney pentru a conduce aici şi alte producţii.
În "Tosca", opera regizată de John Bell, naziştii ocupă Roma.
"E o poveste adevărată: s-a întâmplat de multe ori în istorie, s-a întâmplat în cel de-al Doilea Război Mondial, se întâmplă şi acum", explică John Bell. "Un regim tiranic, rezistenţa unor luptători, femei forţate să acorde favoruri sexuale - aceste lucruri se întâmplă şi acum, s-au întâmplat întotdeauna în timpul războiului. Este ceea ce vedem în fiecare zi la ştiri: un rău care a devenit o banalitate cotidiană", subliniază regizorul.
Fotografii: Prudence Upton
Decorul semnat de Michael Scott-Mitchell se mută, la Opera din Sydney, de la biserica catolică la sediul fasciştilor lui Scarpia.
Una dintre cele mai frumoase opere din istorie, cu celebrele arii "E lucevan le stelle" şi "Vissi d'arte", se bucură la Sydney de unii dintre cei mai buni interpreţi, soprana Ainhoa Arteta şi dirijorul Christian Badea, care creează o magie pe scena Operei din Australia, punctează regizorul John Bell.
Christian Badea a povestit, într-un interviu pentru "SoundslikeSydney", că a iubit "Tosca" dintotdeauna şi că a avut şansa să lucreze cu marii interpreţi ai acestei opere din ultimele decenii.
La Juilliard School, când studia vioara şi dirijatul, Badea a avut masterclasuri cu Tito Gobbi, Maria Callas şi cu dirijorul Victor De Sabata. Un alt element care l-a ajutat să înţeleagă Tosca este faptul că a lucrat foarte mult în Italia. "Mă simt mai acasă uneori în Italia decât în Paris, Londra sau la Bucureşti. Am avut şansa şi a fost o coincidenţă ciudată să locuiesc la două străzi de Sant’Andrea della Valle, mergeam la Biserică acolo în fiecare duminică, ştiu foarte bine drumurile şi locurile din operă – Palatul Farnese, via Giulia, Castelul Sant‘Angelo cu San Pietro în fundal .
Poţi să iei Tosca şi să o plasezi în ce perioadă vrei, însă vor rămâne în operă elemente esenţiale din Roma", povesteşte dirijorul Christian Badea.
Badea a dirijat "Tosca" şi la Metropolitan Opera din New York, la Opera de Stat din Viena şi la Royal Opera Covent Garden, “cu toată lumea”, spune el, “de la Giacomini, Pavarotti, Eva Marton, Sherrill Milnes şi James Morris.
Care e interpreta Tosca favorită a lui Christian Badea? “Favorita mea rămâne Callas, pentru cum a reuşit să rămână în înregistrări. E atât de multă înţelegere, subtilitate şi adevăr în ceea ce face. Fiecare intonaţie a artistei are profunzimile şi intenţiile ei. Callas nu o joacă pe Tosca, ea devine Tosca. Tito Gobbi a fost, de asemenea, incredibil, Stefano a fost fabulos. E greu să mai găseşti asemenea voci şi asemenea interpreţi.”
Din operele pe care le-a condus, menţionează spectacolul din octombrie 1987 de la Metropolitan Opera. “Am condus opera cu Giacomini, Eva Marton and Sherrill Milnes, voci fabuloase în producţia lui Zeffirelli. Am simţit că mâinile lui Dumnezeu erau pe umerii noştri în unele seri”, povesteşte Badea, în interviu.
Libretul operei Tosca a fost scris de Giuseppe Giacosa şi Luigi Illica după drama lui Victorien Sardou, iar premiera a avut loc la Roma, în ianuarie 1900. Acţiunea se desfăşoară la Roma în 1800, în 14 Iunie, ziua bătăliei de la Marengo. Tosca rămâne una dintre marile capodopere ale verismului în care, la premieră, a strălucit Hariclea Darcle, iar Ludovic Spiess a debutat în mai 1966 la Opera din Bucureşti, cântând apoi în rolul Mario Cavadarossi pe scenele din Cluj, Stuttgart, Leningrad, Viena, München, Varşovia, Belgrad, San Francisco şi Houston.
Angela Gheorghiu a interpretat, de asemenea, o Tosca memorabilă, care a fost ecranizată. Regizat de Benoît Jacquot, filmul francez realizat în 2001 nu este un spectacol de operă filmat, ci mai degrabă un spectacol de operă ecranizat, o delectare atât pentru fanii operei, cât şi pentru cei mai putin iniţiaţi. Pe lângă Angela Gheorghiu care o intrepreta pe Floria Tosca, Roberto Alagna era Mario Cavaradossi, iar Ruggero Raimondi îl întruchipa pe Vittelio Scarpia
Tosca, aceasta atât de familiară melodramă, oferă o imagine complexă a sintezei dintre tradiţia verdiană şi verism, prin împletirea lirismului sentimental cu accentele eroico-tragice ale desfăşurării teatrale. Fostul consul al Republicii Romane – Cesare Angelotti, îşi găsise refugiul în biserica San’Andrea della Valle, primind apoi acordul pictorului Mario Cavaradossi care lucra la imaginea Mariei Magdalena. Floria Tosca, cântăreaţa celebră şi iubita lui Mario, după câteva scene de gelozie (din cauza asemănării picturii Mariei Magdalena cu imaginea unei marchize) este convinsă de dragostea sinceră a iubitului său. În numele acestei iubiri, ea refuză să dea vreo explicaţie lui Scarpia - şeful poliţiei care îl urmăreşte pe Angelotti, dar nu rezistă în faţa torturilor la care Mario este supus şi indică ascunzătoarea.
Mario este condamnat la moarte, Tosca încearcă să-i obţina salvarea dar Scarpia nu-l va ierta decat în schimbul favorurilor ei. Însă, în momentul în care Scarpia se apropie, Tosca îl străpunge cu pumnalul. Cu scrisoarea de iertare în mână, aleargă fericită spre plutonul de execuţie. De dincolo de moarte, Scarpia îşi îndeplinise misiunea blestemată. Plutonul îl va ucide pe Mario iar Tosca, disperată, se aruncă de la înălţimea castelului.
Citiţi şi: