„Chipuri de lumină la Mănăstirea Văratec“, lansat la Bookfest. Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Buşulenga) în dialog cu Fabian Anton

O epopee a personalităţilor marcante din cultura română a ultimilor o sută de ani se împleteşte cu istoria vieţii monahale de la Mănăstirea Văratec, într-o carte de dialoguri între Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu-Buşulenga) şi Fabian Anton, care a fost lansată la Bookfest pe 1 iunie.

Zoe Buşulenga - un nume cu rezonanţă în viaţa culturală a României. Fabian Anton a stat de vorbă cu Zoe Buşulenga, pe vremea când aceasta era deja retrasă din lume, la Mănăstirea Văratec, sub numele de Maica Benedicta.

Iar dialogurile sunt extrem de sugestive pentru cei dornici să pătrundă în universul literar românesc - Maica Benedicta evocă fascinant figuri celebre ale literaturii române în trecere pe la Mănăstirea Văratec:Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Gala Galaction, Steinhardt, Noica, Paleologu, George Topârceanu sau Mihail Sadoveanu. Este o carte pe care Maica Benedicta şi-a dorit-o mult, din considerentul de a imortaliza marile personalităţi ale aceste mănăstiri, pe duhovnicii, maicile, doctorii, pictorii, poeţii şi oamenii de seamă ai României ce s-au oprit pentru oclipă sau mai mult la Mînăstirea Văratec.

Convorbirile au fost realizate între anii 1999 şi 2004 şi sunt ilustrate cu portrete mai vechi şi mai noi ale vieţii monahale şi nu numai ale acestei mănăstiri. Ideea acestui proiect datează de peste 40 de ani, când Zoe Dumitrescu- Buşulenga abia avea gândul de a se muta la mănăstire. Nu orice mănăstire, ci Văratec, un adevărat leagăn al culturii române. Pe aici şi-au oprit pasul cei mai de seamă oameni ai României, de la scriitori şi poeţi până la pictori şi membri ai Casei Regale a României.  Întâmplările evocate în acest volum îi au în centrul discuţiei pe Mihail Sadoveanu, Regina Maria a României, Gala Galaction, Veronica Micle, George Topârceanu, Vasile Alecsandri, Dinu Pillat, Nicolae Steinhardt, Ion Creangă şi mulţi alţii.  Sunt evocate şi mari figuri ale vieţii monahale, mari duhovnici şi maici de o spiritualitate desăvârşită.

„Chipuri de lumină la Mănăstirea Văratec”, publicat de Editura Vremea, are un format clasic, este tipărită pe hârtie de calitate, iar textul savuros, redat în dialoguri antrenante, este însoţit de câteva pagini ilustrate cu mari români aflaţi în trecere pe la Văratec. 

Maica Benedicta şi-a dorit ca prin acest volum să redea Mănăstirii Văratec locul de cinste între cele mai importante locuri de pelerinaj din România, exprimându-şi speranţa că astfel „vom lăsa drept moştenire celor ce vor veni o carte «ca o mătase veche, care a fost rochia unei fete de pe vremea valsului»”.

O viaţă dedicată culturii

Zoe Dumitrescu Buşulenga s-a născut pe 20 august 1920, la Bucureşti. Întreaga viaţă şi-a dedicat-o studiului şi promovării culturii naţionale româneşti. Studiază la Şcoala Centrală din Bucureşti, dar ia şi lecţii de muzică la Conservatorul „Pro-arte”. Reuşeşte să obţină distincţii în domeniul juridic şi filologic.

Datorită implicării sale în viaţa culturală, devine membră a Academiei Române, Academiei de Ştiinţe şi Studii Europene din Franţa sau director al Şcolii Româneşti de la Roma. În cugetările sale, a criticat vehement maniera în care viaţa culturală a românilor este promovată.

Cea mai mare parte din activitatea vieţii sale i-a dedicat-o poetului naţional Mihai Eminescu. Astfel, Zoe Dumitrescu Buşulenga a devenit unul dintre cei mai mari eminescologi ai ţării. Între 1964 şi 1989 ea publică patru mari volume în care este analizată minuţios viaţa şi opera marelui poet.

A îmbrăţişat viaţa monahală

După anul 2000, intelectuala Zoe Dumitrescu decide să se dedice vieţii monahale. Astfel, ea se mută definitiv la mânăstirea Văratec, judeţul Neamţ. Atmosfera din cadrul sfântului lăcaş îi era destul de cunoscută, în tinereţe Zoe Dumitrescu pribegind prin aceste locuri sfinte cu prietenii săi.

„Venirea la Văratec a fost o întâmplare, să zicem. Dar nu este nimic întâmplător pe lume. Totul e făcut de sus. M-a invitat aici prietena mea Valerica Sadoveanu, în fiecare vară. Din ce în ce mai mult m-am apropiat de Văratec, am cunoscut Văratecul, am cunoscut celelalte mănăstiri dimprejur, m-am împrietenit cu preoţii, cu stareţii, cu călugării” evocă intelectuala în amintirile sale, citate de site-ul cuvantul-ortodox.ro.

Cu câţiva ani înainte de a trece în nefiinţă, Zoe Dumitrescu Buşulenga decide să se apropie cu adevărat de Dumnezeu. Astfel, ea se călugăreşte sub numele de maica Benedicta şi va purta acest statut până în clipa morţii, 20 mai 2006. Trupul neînsufleţit a fost înhumat în cimitirul mânăstirii Putna, iar zeci de oameni vin în pelerinaj să se roage la mormântul ei.