Chetă în doar 10 zile pentru „Cuminţenia pământului“

Avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii lui Constantin Brâncuşi „Cuminţenia Pământului“, a subliniat, la Adevarul Live, că procesul de achiziţie a operei lui Brâncuşi trebuie să fie finalizat în 10 zile, pe 30 martie, nu pe 31 octombrie, cum a declarat ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.

Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat cu surle şi trâmbiţe, miercuri, că proprietarii sculpturii lui Brâncuşi „Cuminţenia Pământului“ au acceptat oferta de achiziţie de 11 milioane de euro propusă de comisia de negociere mandatată de Guvern. Dintre aceştia, 5 milioane vor fi alocaţi de la bugetul de stat, iar restul din donaţiile românilor, potrivit lui Vlad Alexandrescu.

Pe de altă parte, negocierile cu Ministerul Culturii au fost descrise de avocatul Bogdan Grabowski, reprezentantul proprietarilor sculpturii lui Constantin Brâncuşi „Cuminţenia Pământului“, ca fiind „de Radio Erevan“. Avocatul susţine că s-a convenit suma de 11 milioane de euro, crezându-se că guvernul are aceşti bani, pentru a afla apoi din presă că ministrul apelează la opinia publică pentru a-i obţine. Avocatul Bogdan Grabowski a făcut, vineri, la Adevărul Live, un scurt istoric al negocierilor cu Ministerul Culturii, reamintind că acestea au început cu stângul. Ministrul Vlad Alexandrescu a afirmat, potrivit avocatului, că poartă negocieri complexe cu proprietarele, în momentul când nici măcar nu le cunoscuse. 

Statul pierde dreptul de preemţiune

Proprietarele au cerut ca contractul să fie făcut în termen de şapte zile, începând de miercuri, 16 martie, iar banii, în totalitate, să fie viraţi în 14 zile, adică pe 30 martie. 

Proprietarele, a spus avocatul, nu sunt de acord cu termenul de 31 octombrie, propus de Alexandrescu, tocmai pentru că nu este sigur că banii vor fi strânşi (n.r.- au mai rămas 10 zile până la data invocată de avocat, 30 martie). Ministrul Culturii a declarat că, dacă nu se va reuşi strângerea sumei, statul român va renunţa la dreptul de preempţiune. 

Ministrul Vlad Alexandrescu a subliniat, pentru „Adevărul“, că proprietarele ar fi convenit pentru data de 31 octombrie ca dată de plată a banilor, dar avocatul acestora a negat vehement această dată. Bogdan Grabowski a insistat că termenul dat de proprietare Ministerului Culturii pentru semnarea contractului este de şapte zile. Statul român are drept de preempţiune numai în cazul unei licitaţii publice, nu şi în cazul unei tranzacţii între particulari.

În esenţă, Grabowski afirmă că niciodată în timpul negocierilor nu s-a pus problema vreunei subscripţii publice, ceea ce schimbă radical datele problemei. Ministrul şi comisia pe care-o conduce au dat impresia că negociază cu banii jos, conform avocatului. „Ministrul Culturii nu a negociat pe banii statului, ci pe ai unor iubitori de artă“, a declarat avocatul, referindu-se la „subscripţia publică naţională“ invocată de ministru. Şi mai plastic spus, „e ca şi cum domnul ministru ar fi vrut să vândă pielea ursului din pădure“, a transmis Bogdan Grabowski ceea ce susţine că este dezamăgirea moştenitoarelor sculpturii lui Brâncuşi.

Casa de licitaţie Artmark s-a retras

Casa de licitaţii Artmark – operator cultural autorizat să medieze achiziţia sculpturii lui Brâncuşi – a anunţat oficial, vineri, că renunţă la mandatul de reprezentare a moştenitorilor operei lui Brâncuşi, în cadrul procedurii de preempţiune, retrăgându-se din procesul de negociere cu statul român. „Au fost două runde de negocieri: prima, din octombrie 2014 până în octombrie 2015, iar acum se desfăşoară a doua. La prima, familia a contactat direct Ministerul Culturii (MC), oferind posibilitatea de a cumpăra sculptura. Însă, potrivit Legii patrimoniului, era nevoie de un operator cultural, un intermediar. Aşa s-a ajuns la noi”, a explicat Valeriu Sângeorzan, de la Artmark.

La a doua rundă de negocieri, statul român a preferat să negocieze direct. „Legea are ambiguităţile ei. Astfel, se poate negocia direct şi noua comisie, condusă de ministrul Alexandrescu, a optat pentru această variantă”, potrivit reprezentantului Artmark.

Lucrarea a fost iniţial evaluată la 30 milioane de euro, dar pentru că ea a fost deteriorată de comunişti, valoarea i-a fost scăzută cu aproximativ 50%. Investiţia Artmark în promovarea vânzării sculpturii a fost de 22.772 de euro (sumă cheltuită efectiv, pe bază de documente justificative), se arată în adresa transmisă vineri de Artmark către Ministerul Culturii. În scrisoare este menţionat că nu proprietarii au impus preţul de 20 de milioane de euro pentru sculptură, ci statul a acceptat această sumă, cerută de proprietari în cadrul unui proces de vânzare privată. „Sperăm că renunţarea noastră la mandat să fie de public folos şi să vă permită să readuceţi cea mai importantă sculptură de Brâncuşi în circuitul public muzeal“, este punctat în scrisoarea transmisă ministerului Culturii.

Cioloş: „Acum sau niciodată“

Prim-ministrul României a scris un mesaj pe pagina personală de facebook în care îndeamnă românii să pună umărul la susţinerea strângerii sumei necesare pentru cumpărarea „Cuminţeniei Pământului“.

„Suntem săraci, dar cu această operă de artă a lui Brâncuşi (care s-a inspirat din străfundul Sufletului Neamului Românesc) e 'acum sau niciodată'. Cred că avem datoria să încercăm tot ce ne stă în putinţă să ne păstrăm valorile. Cele vii, dar şi cele patrimoniale", a scris prim-ministrul pe contul său de Facebook.

De asemenea, premierul a dat asigurări că negocierea preţului lucrării „a fost făcută de profesionişti, oameni care cunosc foarte bine piaţa de artă a lucrărilor lui Constantin Brâncuşi, experţi recunoscuţi la nivel internaţional“.

La rândul său, Andrei Pleşu susţine că „ar fi bine ca oamenii să contribuie, fiecare după posibilităţi, pentru a aduce «Cuminţenia Pămîntului» în patrimoniul naţional. Vom vedea, cu această ocazie, cât efort personal pot adăuga marii noştri patrioţi discursurilor ieftine despre «mândria de a fi român»“.

„Cuminţenia pământului“, tezaur naţional

Opera ”Cuminţenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.

Paula Ionescu si Irina Voicilă, fiicele lui Gheorghe Romaşcu, au început demersul pentru recuperarea sculpturii de la stat, în 2001. Irina Voicilă a decedat, iar moştenitoarea sa este Alina Şerbănescu. Procesul dintre moştenitori şi statul român a durat din anul 2001 până în 2010. Procesul de predare a operei a durat alţi doi ani. În noiembrie 2012, lucrarea a fost mutată de la Muzeul Naţional de Artă la Muzeul Cotroceni.