Cele mai crude devoratoare de bărbaţi din istorie: sângeroasele amante „Văduva neagră“, „Femeia-vampă“ şi marchiza cu venin

Soţia lui Ioan de Hunedoara, Elisabeta Szilaghyi, marchiza Marie-Madeleine Marguerite d'Aubray sau Vera Renczi sunt doar câteva femei care au rămas în istorie pentru asasinate în serie. Acestea îşi alegeau victimelor din rândul bărbaţilor care cădeau pradă farmecului lor feminin.

HUNEDOARA. Legendele necruţătoarei Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin al Ungariei

Elisabeta Szilagyi a ajuncat un rol important în cucerirea tronului Ungariei de către fiul ei Matia Corvin şi a contribuit la ascensiunea nobiliară a lui Ioan de Hunedoara. Totuşi, mai multe legende o înfăţişează într-o lumină nefavorabilă.

Elisabeta Szilagyi (1410 – 1483) a fost soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin. A fost o femeie puternică, susţin istoricii, şi l-a ajutat pe Matia Corvin să urce pe tronul Ungariei la vârsta de doar 14 ani. Multe legende îi pun personalitatea într-un lumină mai puţin favorabilă.

CLUJ. Marchiza rămasă în istorie drept prima femeie care a ucis zeci de oameni folosind otrăvuri

Despre Marie-Madeleine Marguerite d'Aubray, Marquesa de Brinvilliers (născută la Paris, pe 2 iulie 1630 - moartă la Paris, pe 17 iulie 1676) se ştie că a rămas în istorie drept prima femeie care a comis crime în serie folosind otrăvuri. În societate trecea drept o doamnă educată şi o prezenţă plăcută.

A fost fiica locotenentului, Antoine Dreux d’Aubray, iar în 1651 s-a căsătorit cu ofiţerul Antoine Gobelin de Brinvilliers. Fiind nemulţumită de căsătoria sa, marchiza a început să studieze despre veninuri, scrie asasinateinserie.blogspot.ro. Era o fire libertină şi a avut o relaţie extraconjugală cu prietenul soţului ei, J.-B. Godin de Sainte-Croix. Se zvonea că ea ar fi fost dezvirginată de unul dintre fraţi sau de tatăl ei.

FOCSANI. Răzbunarea amantei abandonate: I-a tăiat penisul ibovnicului şi l-a lăsat impotent pe viaţă

Întâmplarea a avut loc în urmă cu 109 ani, în oraşul Panciu, protagonişti fiind o femeie şi un bărbat care timp de trei ani au întreţinut relaţii intime.

În anul 1906, oamenii legii din oraşul vrâncean Panciu s-au confruntat cu o întâmplare puţin mai ciudată pentru acele vremuri.

O femeie din Panciu a ajuns în faţa justiţiei după ce s-a răzbunat pe ibovnicul ei, tăindu-i penisul cu cuţitul. Victima, un bărbat pe nume Enache Costea, maistru zidar din Panciu, intrase într-o relaţie cu o femeie, pe nume Ileana Scarlat Pană, care a durat aproximativ trei ani.

CĂLĂRAŞI. Cea mai de temut asasină şi macabrul ei secret. Cum a ucis din plăcere „Văduva Neagră“ 35 de bărbaţi care i-au trecut prin pat

Supranumită „Văduva neagră“, veşnic îmbrăcată în negru, cu aer misterios, de o frumuseţe care lua minţile oricărui bărbat, Vera Renczi a rămas în istorie drept una dintre cele mai sadice criminale. Vera Renczi îşi provoca plăcere prin faptul că devenea ultima femeie din viaţa bărbaţilor care îi călcau pragul.

Şi-a omorât soţii şi amanţii, 35  la număr, şi chiar pe propriul fiu, i-a înmormântat în subsolul conacului şi savura în fiecare seară paharul de şampanie în compania sicrielor în care se aflau cei ucişi cu arsenic sau stricnină. Sfârşitul a fost pe măsura faptelor sale. A fost condamnată la închisoare pe viaţă, dar în scurt timp a înnebunit în puşcărie şi a murit din cauza unei hemoragii cerebrale înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial.

ALBA. Amor sângeros: actriţa Alice Cocea, „Femeia-vampă“ pentru care s-au sinucis şi bogaţii Parisului

Condusă, protejată, iubită de Alexandru Davilla, cel mai mare om al teatrului pe care l-a avut vreodată România, Alice Cocea a cunoscut în scurt timp marele succes. În acelaşi timp cu aplauzele publicului entuziasmat, au venit „la pachet“ şi implorările unei mulţimi de adoratori la fel de celebri.

Povestea zbuciumată a actriţei Alice Cocea este redată într-un articol din perioada interbelică, intitulat sugestiv „Amor sângeros“. Fiica unui ofiţer în comandamentul curţii regale, Alice s-a pregătit încă de mică pentru actorie. La doar 10 ani, în 1909,  juca primul rol pe Teatrului Naţional din Bucureşti.

Pentru o perioadă face parte dintr-o trupă de teatru celebră a vremii, condusă de  dramaturgul  Alexandru Davila, cel mai mare om al teatrului pe care l-a avut vreodată România, Nu s-a mulţumit cu atât. A urmat studii de specialitate la Paris, iar la doar 19 ani debutează pe scenele din capital Franţei. Înregistează succes după succes în spectacole de music-hall, revistă şi operetă. Şi tot pe scenă a cunoscut faima încă patru decenii.
 

La acest articol au contribuit: Daniel Guţă, Florina Pop, Ştefan Borcea, Ionela Stănila, Dorin Ţimonea.