Ceauşescu şi Iliescu, ironizaţi în benzi desenate
0Nicolae Ceauşescu participă la o vizită de lucru în iad, iar Ion Iliescu este reprezentat alături de un porc, în două benzi desenate care datează din 1992 şi 1996. Publicate în volumul „Istoria benzii desenate româneşti. 1891-2010“, apărut recent la Editura Vellant, poveştile surprind tranziţia de la comunism la libertate.
Citiţi şi:
Crimele Revoluţiei-„Pe stradă toată lumea chiuia de fericire, dar inima mea era făcută praf"
Crimele Revoluţiei/Tatăl care şi-a găsit băiatul gata îngropat
„O vizită de lucru în I.A.D." desenată de Valentin Tănase şi „Decembrie roşu" de Nicolae Florin-Spoitoru, apărută în fanzinul „Ah, BD!", sunt printre puţinele serii din istoria benzii desenate româneşti care critică activitatea politică a celor doi lideri. Într-una dintre imaginile din „Decembrie roşu", Iliescu este alăturat unui cap de porc, cu replica: „Ziua în care alt porc va fi sacrificat." - trimitere la sângeroasa execuţie a cuplului dictatorial. „O vizită de lucru în I.A.D." îl înfăţişează pe Ceauşescu liber să-şi aleagă pedeapsa impusă de Diavol, poveste inspirată dintr-un banc al vremii.
„Fiule, singura înlesnire pe care poţi să ţi-o fac în această secţiune rezervată şefilor de state este să te las să-ţi alegi singur chinul, aşa că priveşte bine înainte să decizi!", îi spune Diavolul, invitându-l să privească o scenă de amor dintre fostul lider sovietic Leonid Brejnev şi Marilyn Monroe - „pedeapsa" lui Monroe.
O „unealtă a capitalismului"
Ion Iliescu şi Nicolae Ceauşescu sunt alăturaţi unui cap de porc şi unui fetus uman în „Decembrie roşu“ de Nicolae Florin-Spoitoru
Poveştile au fost incluse în 1992 într-un volum intitulat „Love story în Piaţa Universităţii", editat de Teora, prima apariţie colectivă de acest gen. O bandă desenată intitulată „Orfeu" şi publicată în revista cu acelaşi nume, reconstruieşte cu ironie fenomenul „Piaţa Universităţii", incluzând scena balconului în care Nicolae şi Elena Ceauşescu devin personaje-caricatură.
Cercetătorul Alexandru Ciubotariu (el însuşi autor de benzi desenate, sub numele „Pisica pătrată"), semnatar alături de Dodo Niţă al volumului „Istoria benzii desenate româneşti. 1891-2010" (Editura Vellant, 2010), explică traseul apariţiilor liderilor politici în benzile desenate româneşti: „Deşi exista ca artă în România din 1896, în perioada 1948-1952, până a murit Stalin, banda desenată a fost aproape interzisă, fiind considerată o «unealtă a capitalismului». În anii '80 a fost o formă de evadare politică, dar şi de propagandă, iar banda desenată de după Revoluţie are valoare de parodie". Ceauşescu nu era însă interesat să fie prezent în benzile din epocă, mai spune Ciubotariu, fiind dornic să apară mai degrabă „în pictură sau în alte arte majore". De-a lungul timpului, ironizarea liderilor politici a fost o tendinţă vizibilă mai ales în caricatură.
Personaje de succes: Obama şi Sarkozy
Despre necesitatea acestui tip de critică, artistul Ion Barbu povesteşte: „Din cele peste 15.000 de caricaturi pe care le-am publicat, mai mult de jumătate au avut ca subiect preşedintele ori prim-ministrul. De ce? Pentru că fiecare om tinde să avanseze până la nivelul maxim al incompetenţei sale".
Un top al celor mai ironizaţi lideri politici în benzi desenate, la nivel internaţional, îi include pe preşedintele american Barack Obama, politicianul Sarah Palin şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Lui Sarkozy i-a fost dedicată o serie, din 2006 până în 2008. Cartea de benzi desenate „Persepolis" de Marjane Satrapi a fost ecranizată într-un film de animaţie, nominalizat la Oscar în 2008, iar anul trecut a apărut ca volum şi pe piaţa românească. Din 2009, în România există şi o librărie dedicată exclusiv benzilor desenate.