Ce droguri foloseau vrăjitoarele din Evul Mediu?
0De ce imaginea vrăjitoarelor este atât de des asociată cu zborul pe mătură? Ei bine, explicaţia poate că vi se va părea şocantă. Totul a început de la pâinea care se producea în evul mediu european şi în renaştere, care de cele mai multe ori conţinea secară.
Ei bine, secara şi alte cereale similare pot deveni un mediu propice dezvoltării unor specii de ciuperci care, consumate în doze mari, sunt letale. Dar în doze mai mici au efectul unui puternic halucinogen.
Documente din secolele 14-17 pomenesc de oameni care suferă de mania dansului, referindu-se la grupuri mari care se manifestă pe stradă dansând şi rostind vorbe fără sens, uneori cu spume la gură. Şi dansau până cădeau jos din cauza epuizării. Cei care trăiau o astfel de experientă îşi descriau apoi tulburătoarele viziuni. În secolul al 20-lea, Albert Hofmann a realizat studii asupra secarei, demonstrând efectele psihedelice ale LSD-ului conţinut de fungii din ea.
Oamenii medievali şi-au dat seama şi ei de aceste efecte şi au căutat să “îmblânzească” secara pentru a se droga. De asemenea, mai experimentau şi cu alte plante care conţin substanţe halucinogene: Atropa belladona (iarba corbului), Hyoscyamus niger (măselariţa), Mandragora officinarum (mătrăguna) sau Datura stramonium (ciumăfai). Andres de Laguna scrie în secolul al 16-lea despre cum a confiscat un vas plin cu o pomadă verde făcută din felurite ierburi pecum cânepa, iarba corbului, mătrăgună şi măselariţă din casa unui cuplu acuzat de vrăjitorie.