„Cartea şoaptelor”, în lectură publică internaţională la o sută de ani de la Genocidul Armean
0Romanul „Cartea şoaptelor” de Varujan Vosganian va fi în prim-planul unei lecturi publice pe 21 aprilie 2015, când se împlinesc o sută de la Genocidul Armean. Iniţiativa îi aparţine Festivalului Internaţional de Literatură de la Berlin şi Postdam Lepsiushaus.
Ideea de a organiza un eveniment internaţional de amploare care să marcheze un centenar de la Genocidul Armean le aparţine acestor două instituţii şi ea se bucură de apreciere în rândul multor scriitori, printre care câţiva laureaţi ai Premiului Nobel pentru Literatură: Herta Müller, Orhan Pamuk, Mario Vargas Llosa şi John Coetzee.
„Cartea şoaptelor” de Varujan Vosganian, publicată în anul 2009 la Editura Polirom, tradusă în mai multe limbi şi câştigătoare a numeroase premii în România, va fi în prim-planul acestei manisfestări. Romanul scriitorului român de origine armeană, care a fost propus la Premiul Nobel pentru literatură de către Uniunea Armenilor, oferă o perspectivă personală asupra tragediei armenilor din secolul XX, precum şi a altor răni din istoria modernă.
Varujan Vosganian îşi descria astfel volumul:
„˂Cartea şoaptelor˃ nu este o carte de memorii, căci aducerile aminte din paginile ei nu sunt amintirile mele. E mai degrabă biografia secolului al douăzecilea povestită de trăitorii ei. Găsim în ˂Cartea şoaptelor˃ mai toate maladiile secolului aceluia: războaie mondiale, genocidul, totalitarismul, exodul şi căutarea zadarnică de sine. Secolul XX a inventat moartea nenumarabilă şi gropile comune. E, într-adevar, vorba de tragedia poporului armean, dar e vorba şi de tragedia poporului român, e vorba de tragedia tuturor celor care au suferit istoria, în loc să o trăiască. Toate personajele sunt reale, întâmplările pe care le-au trăit sunt reale şi tocmai de aceea ˂Cartea şoaptelor˃ pare atât de neverosimilă, tocmai pentru că este reală. Nu m-aş fi încumetat să scriu despre toate aceste lucruri, dacă n-aş fi avut argumentul neînduplecatei lor realităţi.”
În cadrul lecturilor publice ce vor avea avea loc pe 21 aprilie în oraşe pe care organizatorii umează să le anunţe vor fi comemoraţi scriitori armeni ucişi în genocid (Daniel Varuzhan, Siamanto sau Ruben Sevak), iar în prim-plan se vor afla şi autori de azi care au abordat tragicul eveniment istoric în scrierile lor.