Camera de Chihlimbar, în sfârşit, descoperită?

Dispărut fără urmă în anii ’40, strălucitorul salon din Palatul Ecaterina, Sankt Petersburg, ar putea fi scos la lumină. Săptămâna trecută, agenţia de presă din Rusia Ria Novosti a dat o veste care i-a alertat pe mulţi vânători de comori, pe iubitorii de artă şi pe pasionaţii de enigme.

În Kaliningradul din Rusia de azi, pe vremuri Königsberg, o echipă de arheologi face cercetări la palatul care poartă numele vechi al oraşului. Acum o săptămână, aceştia au anunţat că, în vreme ce făceau săpături într-o boltă subterană, au dat de o tăbliţă din metal pe care scria, în germană, „Comorile de chihlimbar". Potrivit aceleiaşi agenţii, Avenir Ovsianov, oficialitate locală pe probleme de cultură şi de patrimoniu, a declarat că acesta ar putea fi un indiciu care să ajute la descoperirea Camerei de Chihlimbar, supranumită „a opta minune a lumii" şi considerată una dintre cele mai preţioase comori din lume.

Intrată de zeci de ani pe tărâmul ficţiunii, faimoasa Cameră de Chihlimbar a hrănit imaginaţia câtorva scriitori de literatură thriller & mystery. Aceasta este denumirea cu care a rămas în istorie un salon opulent şi strălucitor al Palatului Ecaterina din Sankt Petersburg, împodobit cu mii de lambriuri din chihlimbar de diverse nuanţe şi cu nenumărate ornamente din aur, cu o puzderie de oglinzi şi mozaicuri aurite, incrustate cu pietre preţioase şi semipreţioase. Operă a meşteşugarilor din Germania şi Rusia, salonul i-a fost dăruit de regele Prusiei Friedrich Wilhelm al II-lea aliatului său, ţarul Petru cel Mare, în 1716. Experţii au estimat că cele şase tone de ambră galbenă adăpostite în mirificul salon valorează între 215 şi 300 de milioane de dolari.

După nazişti, neantul

Trupele naziste care au invadat Uniunea Sovietică în 1941 au prădat ce au mai găsit, iar rămăşiţele le-au dus în Castelul Königsberg, în Kalinigradul de azi. După al Doilea Război Mondial, Camera de Chihlimbar a dispărut fără urmă, devenind una dintre enigmele neelucidate din istoria postrenascentistă, un mister care a aprins imaginaţia căutătorilor de comori. O mulţime de istorici susţin însă că, în 1943, salonul fără rival se afla încă la locul lui iniţial din palat şi că, dacă a fost într-adevăr distrus, întâmplarea s-a petrecut în 1944, în timpul unui raid aerian al Aliaţilor.

O ipoteză despre dispariţia salonului, cu tot cu tablourile şi artefactele valoroase pe care le găzduia, susţine că rămăşiţele lui ar fi fost îngropate în secret sub ruinele fortificaţiilor castelului, spulberate în timpul războiului. Potrivit unor specialişti, este posibil ca tăbliţa recent scoasă la lumină la Kaliningrad să fi fost ataşată la o catacombă care să adăpostească câteva paneluri originale din aur şi chihlimbar, îngropate în adâncul pământului. Altă ipoteză afirmă că trupele SS ar fi ascuns comorile din Camera de Chihlimbar într-o mină de argint sau într-o lagună şi că misterioasa navă ar fi fost scufundată sau aruncată în aer. Potrivit unei variaţiuni pe tema teoriei conspiraţiei, chiar Armata Roşie ar fi fost cea care, într-un exces de zel, ar fi spulberat şi ultimele rămăşiţe ale comorii.

Un puzzle neelucidat

În anul 2003, la Muzeul de Stat Ţarkoie Selo din Palatul Ecaterina (aflat în orăşelul Puşkin, de lângă Sankt Petersburg) s-a inaugurat, în prezenţa lui Vladimir Putin, o replică a faimoasei încăperi, realizată după modelul original, când oraşul imperial Sankt Petersburg a împlinit 300 de ani. Cinci ani mai târziu, în 2008, publicaţia britanică „The Times" anunţa că un căutător de comori ar fi descoperit aurul din Camera de Chihlimbar îngropat de nazişti într-un sătuc din Germania, Deutschneudorf, la 20 de metri sub pământ, împreună cu o mare cantitate de pietre preţioase. Însă cercetările n-au dus nicăieri.

O piesă importantă din acest puzzle neelucidat a trecut însă neobservată: la 29 aprilie 2000, Germania îi dăruise Rusiei câteva fragmente din adevărata Cameră de Chihlimbar, „simbol al relaţiilor ruso-germane vreme de aproape trei secole".