AVANPREMIERĂ Radu Paraschivescu lansează „Vitrina cu şarlatani“ alături de Cătălin Striblea

Exemple savuroase, umor irezistibil, ironie tăioasă: Radu Paraschivescu ia în vizor tot soiul de minciuni ambalate pseudoştiinţific, de la reţete de slăbit la reţete de nemurire karmică şi detoxifiere magică. „Vitrina cu şarlatani” e o carte care îşi propune să repună în drepturi adevărul, discernământul, credibilitatea. „Adevărul” prezintă, în avanpremieră, un fragment din volum. Joi, 22 octombrie, de la 19.30, va avea loc lansarea online.

Cartea de faţă pleacă de la obiceiul multora de-a crede tot ce li se spune şi li se arată: un borcănel plin cu un lichid miraculos, o posibilitate de îmbogăţire urgentă, o conspiraţie menită să ne facă robii unei puteri malefice, o carte doldora de aberaţii prezentate drept adevăruri ştiinţifice. Peste tot în lume, nu doar în România, fluviul credulităţii are trei afluenţi: sărăcia, boala şi disperarea. Oamenii care se scaldă în apele lor văd o barcă de salvare în orice frunză plutind la întâmplare. Buna informare pierde teren în faţa deznădejdii. A spaimei. A indigenţei. Şi chiar dacă nu toţi cei înfăţişaţi în cele patru capitole ale cărţii sunt şarlatani, cu toţii profită de naivitatea altora, de neputinţa celor mai săraci cu şcoala de-a deosebi adevărul de scorneală. Unul încearcă să convingă lumea că dacii i-au învăţat latină pe romani, altul susţine că plata cu cardul te face ostaticul tehnologic al lui Bill Gates. Unul crede că virusul SARS-COV 2 dispare după o gură de ţuică, altul îi neagă existenţa. Unul înfiinţează o academie de slăbit, altul ştie că festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Londra conţine indicii la vederea cărora secta care ne controlează pe toţi primeşte undă verde să pună gheara pe planetă. Unul acreditează teza că Isus s-a născut în Ardeal, altul exaltă virtuţile curative ale argilei albastre.

Din toate aceste motive, Vitrina cu şarlatani este o încercare de repunere în drepturi a discernământului. A informării corecte, din surse credibile. A recursului la argument şi la logică.

-FRAGMENT-

„Important este că avem şansa de‑a merge la Bali Spa. Nu de alta, dar

„Bali Spa este o destinaţie excelentă pentru detoxifiere, deoarece una dintre fundaţiile (hm, hm – n. m.) sănătoase ale conceptului nostru de wellness este că detoxifierea trupului şi a minţii realizată în mod constant este primul pas spre îmbunătăţirea stării generale. Programele noastre detox includ o evaluare iniţială complexă pentru a înţelege nevoile fiecărui organism în parte, cât şi nevoile personale în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sănătăţii şi a stării de bine. În plus, la Bali Spa vă oferim o gamă întreagă de terapii spa complementare pentru întinerire şi relaxare totală, inclusiv tratamente de remodelare corporală, masaje cu rol de detoxifiere şi drenaj limfatic, precum şi curăţarea colonului“.

Întinerire şi remodelare corporală, carevasăzică. Aşa cum scriam ceva mai sus, generaţia Shelly, păzea! Nu veţi mai şti ce‑i aia linişte din secunda când hoardele de playboy purii şi detoxifiaţi vor năvăli pe uşile spa‑urilor. Să ne amintim felul în care Carpatul lui Alecsandri îl sfida, coûte que coûte, pe Balcanul agresiv şi expansionist:

„Orb urieş! Cu cârja tu genele‑ţi ridică

Şi vezi l‑a tale poale cât umbra-ţi e de mică!

Eşti şters din cartea lumei, tu, care din vechime

Stai rezemat în somnu‑ţi de‑o putredă mărime!“

Să ne închipuim acum un catren din tirada detoxifiatului care, lepădându‑şi veşmântul de alge în care‑l îmbrăcaseră hetairele armoniei corporale, i se adresează tânărului rival care n‑a auzit de foloasele terapiilor regeneratoare:

„Să ştii, copil botanic, că eu sunt nea Costică

Şi m‑am reglat în Bali la cap şi la vezică.

La chef te bag sub masă şi‑ţi suflu scurt pipiţa

Oriunde‑ai duce‑o: ‑n cosmos, la Cannes sau la Ibiza.“

Uluit de îndrăzneala şi de ineditul abordării, copilul botanic probabil că va vrea să afle de la tine – Costică sau cum te vei fi numind – secretul formidabilei prefaceri. Fie pentru un părinte deprimat, fie pentru el însuşi, când va veni vremea. Ceva în ochii lui te va înduioşa şi te va face să renunţi la poza marţială în care te instalaseşi pentru sporirea efectului. Transformat ca prin farmec din cremene în plastilină, te vei apleca uşor spre el şi‑l vei iniţia şoptit, la ureche:

„Sucurile de legume şi/sau fructe proaspete şi piureurile pentru detoxifiere, precum şi supele vegane uşoare asigură organismului energie şi vitamine în timpul programului Detox. Ne vom folosi şi de «super‑alimente», şi anume hrană bogată în nutrienţi, sau de puterea de detoxifiere a argilei pentru o cură cu efecte intense în eliminarea toxinelor nocive (ei, da, spre a le deosebi de cele sănătoase – n. m.) din organism. Specificul balinez al centrului nostru asigură şi aplicarea tehnicilor ayurvedice pentru o vindecare holistică.“

Copilul botanic va ridica spre tine o privire înlăcrimată de recunoştinţă. La rândul tău, îl vei mângâia pe cap, iar când te va întreba dacă există zboruri directe pentru Bali, îi vei recita refrenul din copilărie „ali, Bali, portocalii“ şi‑i vei recomanda să‑şi tempereze elanul, fiindcă Bali Spa nu e peste mări şi ţări, ci mult mai aproape: în localitatea Cornu din judeţul Prahova. Da, degeaba vă miraţi. Dacă există restaurantul Monte Carlo din Cişmigiu şi barul Trocadero destul de aproape, de ce n‑ar exista şi Bali Spa la Cornu? Asta‑i bună, nici nu vă cunoaşteţi ţara şi vreţi în Indonezia. Frumos vă şade.” (Copyright: Editura Humanitas)

Foto: Mediafax/ Titus Ilieşi 

Radu Paraschivescu (n. 1960, Bucureşti) trăieşte în Balta Albă şi se visează la Roma. E mefient faţă de avioane, reptile şi sfaturile medicilor. Croieşte articole pentru ziare şi reviste, traduce romane, se ocupă cu hermeneutica ofsaidului în emisiuni de analiză fotbalistică şi – mai rar decât i-ar plăcea – scrie cărţi. Are câţiva prieteni francezi de nădejde (Millefeuilles, Plaisir Sucré, Macaron etc.), fără să-şi fi trădat prima iubită: ciocolata de casă. Se îmbată cu vocea lui David Gilmour şi chitara lui Mark Knopfler. La Humanitas, domiciliul lui profesional, publică nişte cărţi de „Râsul lumii“. Se îndrăgosteşte repede şi-i trece greu. Detestă clişeele, laptele şi broccoli. A scris despre nesimţiţi, Inès de Castro, Maradona şi Caravaggio.

Cărţi: Efemeriada (2000, Libra); Balul fantomelor (2000, RAO, reeditare Humanitas, 2009); Bazar bizar (2004, Maşina de scris, reeditare Humanitas, 2007); Fanionul roşu (2005, Humanitas, Premiul Ioan Chirilă pentru cea mai bună carte de sport a anului); Ghidul nesimţitului (Humanitas, 2006); Fie-ne tranziţia uşoară. Mici rostiri cu tâlc (Humanitas, 2006); Mi-e rău la cap, mă doare mintea. Noi perle de tranziţie (Humanitas, 2007); Cu inima smulsă din piept (Humanitas, 2008); Răcani, pifani şi veterani (coord., Humanitas, 2008); Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare (Humanitas, 2009); Fluturele negru (Humanitas, 2010); Toamna decanei. Convorbiri cu Antoaneta Ralian (Humanitas, 2011), Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri (Humanitas, 2012), Maimuţa carpatină (Humanitas, 2013), Muşte pe parbrizul vieţii. Nou catalog de perle (Humanitas, 2014), Noi vorbim, nu gândim. Nouă colecţie de perle româneşti (Humanitas, 2015), Poveşti de dragoste la prima vedere (coautor, alături de Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana şi Adriana Bittel – Humanitas, 2015), România în 7 gesturi (Humanitas, 2015), Aştept să crăpi (de astăzi, în prime-time) (Humanitas, 2016), Cum gândesc politicienii (Cum? Gândesc politicienii?) (Humanitas, 2016), Am fost cândva femeie de onoare şi alte povestiri (Humanitas, 2017), Cartea râsului şi a cercetării (Humanitas, 2017), Două mături stau de vorbă. Scene româneşti (Humanitas, 2018), Orice om îi este teamă (Humanitas, 2018), În lume nu-s mai multe Românii (planetei noastre asta i-ar lipsi) (Humanitas, 2019), Omul care mută norii (Humanitas, 2019), Recviem vessel pentru tata (2020).