Arta-şoc a devenit o obişnuinţă în Occident

Artiştii străini desenează în praf şi sculptează în paginile cărţilor Un artist texan a desenat-o pe Mona Lisa în praful de pe luneta maşinii. O pictoriţă scoţiană distruge

Artiştii străini desenează în praf şi sculptează în paginile cărţilor

Un artist texan a desenat-o pe Mona Lisa în praful de pe luneta maşinii. O pictoriţă scoţiană distruge cărţile cu bisturiul, dar le redă artei, sub formă de sculpturi. Un grafician japonez a transformat banalele mâzgălituri cu pixul în desene abstracte. Imaginaţia nu are limite pe teritoriul artei.

Graniţele convenţionalului sunt încălcate în fiecare zi, de artişti îndrăzneţi, care nu se tem să experimenteze pentru a-şi transmite mesajul cultural.

Americanul Scott Wade are 47 de ani şi a fost supranumit de publicaţiile americane "Leonardo da Vinci" al prafului. Cu trei ani în urmă, a desenat o faţă zâmbitoare pe geamul din spate al maşinii, dar a mers mai departe. Curând, în praful strâns de pe drumurile neasfaltate, pensula lui a recreat tablouri celebre. Pe site-ul său, www.dirtycarart.com, care este vizitat zilnic de peste 50.000 de persoane, pot fi văzute reproduceri incredibile după picturi celebre sau portretele unor personalităţi. Singurul critic şi singura cenzură căreia artistul nu i se poate opune este ploaia.

O formă de artă efemeră, perfect aplicabilă şi în România, care oferă numeroase oportunităţi rutiere pentru asemenea forme de artă. De fiecare dată, oamenii se opresc pe stradă şi fotografiază desenele de pe maşina artistului cu telefoanele mobile. În trei ani de când şi-a descoperit bizara pasiune, Scott Wade s-a perfecţionat atât de mult încât poate termina o lucrare complexă chiar şi în 45 de minute.

Banalele mâzgălituri au ajuns în expoziţie

Artistul Il Lee, născut în Coreea de Sud, a găsit un mod de a transforma plictiseala în artă. Mâzgăliturile pe care oricine le face la şedinţele prea lungi sau la cursurile-maraton au căpătat forme neobişnuite. Născută dintr-o idee aparent banală, noua artă abstractă a fost preluată imediat de marile galerii de artă din America. Imaginile artei sale se nasc din mii de linii, obţinute cu răbdare şi concentrare şi pot fi văzute pe site-ul www.artprojects.com.

Sculptură din coperta Bibliei

Georgia Boyd Russel din Scoţia foloseşte bisturiul în locul pensulei. Distruge cărţile, dar obţine din paginile lor standardizate forme care sfidează orice imaginaţie. Le taie fără ezitare, concentrate, ca un chirurg, transformând cărţile, hărţile, ziarele sau fotografiile în portrete umane, flori sau animale. Un alt sculptor în cărţi este şi Robert The, un artist care foloseşte partea dură a volumelor, coperta, pentru a crea forme ciudate, chiar şi din mai multe Biblii, pe care le înlănţuie unele de altele. Alţi artişti care au folosit cărţile "în afara" lecturii sunt fotografii Abelardo Morell şi Cara Borer, care surprind în ipostaze neobişnuite paginile cărţilor. Printr-o adevărată tehnică de "machiaj", paginile parcă pozează, contorsionându-se inexplicabil.