Arnaud Nebbache, francezul care a realizat o bandă desenată despre Brâncuși: „Are un loc central în istoria artei” EXCLUSIV

O bandă desenată despre procesul lui Constantin Brâncuși împotriva Statelor Unite ale Americii, din anii '20, se bucură de mare succes în Franța, acolo unde sculptorul român ocupă un loc central în istoria artei.

În 1927, în Statele Unite ale Americii, începea cel mai neobișnuit (și răsunător) proces din lumea artei: Constantin Brâncuși dădea în judecată statul american.

În urmă cu un an, artistul trimisese pentru o expoziție la New York, printre altele, „Pasărea în spațiu“. Vameșii însă nu au considerat-o artă, au băgat-o la categoria „Ustensile de bucătărie și echipament medical“ și au taxat-o ca atare, cu 235 de dolari.

Profund jignit, Brâncuși a dat în judecată statul american.

Presa și lumea artei vuiau – iată ce scria publicația „Time“: „Acum doi ani, la expoziția John Quinn Collection din Manhattan, bătrânele şi diletanţii se adunau în jurul unui obiect, cu gura căscată, şoptind: «Este o pasăre? Dacă nu este, atunci ce este? Orice este, este artă?». Era înaltă, strălucitoare, lungindu-se ca un fus, ca o amplificare a unui semn de exclamare, ca un simbol freudian. Confecţionată de faimosul sculptor Constantin Brâncuşi din România, era intitulată, printr-o ignorare supremă a înfăţişării, cu o simplitate arogantă, uimitoare, «Pasărea»“.

Cert este că Brâncuși a câștigat procesul în 1928, judecătorul precizând în hotărârea definitivă că "avem dovezile că este produsul original al unui sculptor profesionist și decidem că are dreptul la intrarea în țară fără a se supune taxelor vamale.

Școala numită «de artă modernă» se dezvoltă pe tendința de a reprezenta idei abstracte. Indiferent dacă suntem sau nu de acord cu aceste idei noi și cu școlile pe care le reprezintă, credem că existența lor și influența lor asupra lumii artistice trebuie recunoscute de către instanțele de judecată”. Iar acum „Pasărea“ triumfă în mijlocul unei săli la MoMA (Museum of Modern Art - Muzeul Artei Moderne, de la New York, SUA). 

Francezul fascinat de Brâncuși

Tot acest eveniment a devenit recent subiectul unei benzi desenate – prima, de altfel, care îl are ca protagonist pe creatorul artei moderne. Albumul aparține francezului Arnaud Nebbache și a apărut în Franța la începutul acestui an la Editura Dargaud, la timp pentru a-l aniversa pe Brâncuși, pe 19 februarie, la 147 de ani de la naștere. Opera lui Nebbache a fost apreciată de către presa de specialitate, precum „Télérama“, „Le Figaro“ şi Radio France.

Albumul de bandă desenată realizat de Arnaud Nebbache este în același timp și o biografie a lui Constantin Brâncuși, pornind de la plecarea lui din atelierul lui Auguste Rodin și terminându-se cu marele sculptor așteptând decizia instanței pe plaja de la Etretat, împreună cu Jean Cocteau.

Într-un stil grafic unic, Arnaud Nebbache a realizat în albumul de bandă desenată mai multe pagini impresionante cu Brâncuși în atelierul său.

Artistul francez povestește, în exclusivitate pentru „Weekend Adevărul“, cum i-a devenit Brâncuși muză, cât a lucrat la banda desenată și de ce artistul român ocupă un loc central în istoria artei.

„Weekend Adevărul“: Cum v-a venit ideea de a realiza o bandă desenată despre procesul lui Brâncuși împotriva Statelor Unite ale Americii și când ați aflat pentru prima oară despre acest proces celebru în lumea artei?

Arnaud Nebbache: Eram la studii în Belgia acum aproape 20 de ani, iar unul dintre profesorii mei mi-a povestit despre acest eveniment neobișnuit. De atunci, m-am gândit adeseori la procesul lui Brâncuși și am petrecut mult timp desenând în atelierul său de la Centrul Pompidou din Paris. Grație unei burse pe care am primit-o, am putut să am timp să reflectez la modalitatea grafică cea mai pertinentă pentru a prezenta procesul lui Brâncuși contra Statelor Unite. În timpul acelei burse, formatul de bandă desenată mi s-a părut cel mai potrivit pentru a reuși să prezint procesul. La început nu mă gândisem la a prezenta procesul sub forma unei benzi desenate.

- Cât timp ați lucrat la apariția editorială „Brancusi contre États-Unis“ ?

Au trecut trei ani de când am început efectiv să îl scriu și să îl concep și până când albumul a apărut în Franța, la Editura Dargaud, la începutul acestui an. Am avut șansa să am suficient timp pentru a mă documenta, să întâlnesc persoane avizate în acest sens și să dezvolt ideile ce erau foarte importante pentru mine pentru a prezenta procesul.

- Ce v-a frapat cel mai mult legat de acea confruntare juridică?

M-a surprins foarte mult absurditatea interogatoriilor din timpul procesului. Contrastul între reflecțiile lui Brâncuși asupra materiei, forța sa creativă, pe de o parte, și îngustimea discursurilor anumitor martori la New York, pe de altă parte.

Arta lui Brâncuși, legătură între două lumi

- Ce detaliu din viața și cariera lui Brâncuși v-a impresionat cel mai mult?

Acea vizită a lui Brâncuși alături de Fernand Leger și Marcel Duchamp la Salonul de aeronautică din 1912 și cum l-a impresionat perfecțiunea sculpturală a unei elice de avion. Acea întâmplare a fost un punct de plecare pentru realizarea albumului meu, chiar dacă este foarte puțin prezentată. Mi-a plăcut mult ideea că acea perioadă a fost ca un pasaj de trecere între Bătrânul Continent și Lumea Nouă. Iar fascinația lui Brâncuși pentru elice arată bine această analogie în opinia mea.

- Dacă ar trebui să îl descrieți pe Brâncuși într-o frază, care ar fi aceea?

Aș spune că Brâncuși a fost o personalitate complexă și puternică și cred că se poate spune același lucru și în ceea ce privește sculpturile sale.

- Care este, în opinia dumneavoastră, locul lui Brâncuși în istoria artei?

Discreția sa îl onorează, însă eu cred că Brâncuși are un loc central în istoria artei. Munca sa creativă a marcat un punct de cotitură dacă privim ansamblul sculpturii în secolul al XX-lea.