Arhitectul Răzvan Luscov: „Diagonalele de la Paris sunt drumul nostru spre Occident“  FOTO

Arhitectul Răzvan Luscov explică cum a construit standul României, aflat pe primul loc în topul celor mai frumoase standuri ale Salonului de la Paris, printr-un perete de oglinzi şi o perdea cinetică.

Luni, în ultima zi a Salonului Cărţii de la Paris, desfăşurat în perioada 24-27 martie, standul României a fost inclus, pe primul loc în topul celor mai frumoase standuri de la Livre Paris 2017, în clasamentul realizat de actualitte.com.  „Standul României ne captează întotdeauna atenţia. Ambianţa de artă contemporană este dată de oglinzi şi de o instalaţie de neoane, dar luminile sunt atenuate pentru a nu intimida publicul”, a scris actualitte.com.  Proiectul, designul şi conceptul grafic îi aparţin arhitectului Răzvan Luscov, care a realizat şi anul trecut standul României organizat de ICR la Livre Paris.Adevărul“:  Cum aţi desenat în spaţiu simbolistica diagonalelor şi confluenţelor franco-române?

Răzvan Luscov: Am primit această temă (Diagonalles Culturales et Confluences Franco-Roumaines) de la organizatori, de la ICR.  A trebuit să ilustrez aceast temă de intersecţie culturală, de diagonale. Lumina e unul dintre elementele care pune în evidenţă din punct de vedere simbolic, semantic, orice valoare: raze luminoase. De aceea acestea  au fost linii de forţă luminoase. Unele diagonale au reprezentat direcţiile culturale dinspre România către Franta, iar altele dinspre Franţa către România. Nu am dorit ca tuburile sa fie colorate în culorile naţionale române sau franceze. Nu numai ca acestă solutie tricolora ar fi fost o cale catre kitsch la nivelul comportamentului cultural simplist (brutal, direct si emfatic), dar si al kitsch-ului vizual-formal. Am reprezentat o aceeaşi cultură cu suprapuneri, contaminari interferenţe.

Cum aţi creat perdeauna cinetică din stand?                                                                                                                      

Există o latură, exprimată la  nivel de abstracţie şi de simbolică indirectă, a bizantinităţii noastre, reprezentată de un mozaic cinetic auriu. După cum se ştie, mozaicul bizantin reprezintă una dintre valorile plastice şi vizuale ale acestei culturi bizantine constantinopolitane. Am încercat să reprezint acest lucru intr-o modalitate expresiva a curentelor artistice moderne (dealtfel cum este si “ sculptura tuburilor de neon”): licaririri de lumină bizantina furnizata de o perdea mozaicata aurie cinetică. Secretul tehnic consta intr-un curent de aer oscilant generat de nişte ventilatoare aşezate în spate.

Peretele de oglinzi ce rol a avut?

Peretele de oglindă e mai puţin reprezentiv la nivel simbolic şi mai important la nivelul spaţiului, în sensul dublării suprafeţei standului şi a unei spectaculozităţi la nivel de reprezentare, care e una dintre principalele sale funcţii. Oglinda dublează valoarea spaţiului, au avut rol de dublare şi multiplicare a diagonalelor culturale.

Pe ce spaţiu aţi conceput standul României?

Standul a avut o suprafaţă de 70 m2, a fost elegant, aerisit, peretele din spate fiind conceput din oglinzi care multiplică şi în care s-au reflectat cititorii şi cărţile. Pe oglinzi au fost scrise cu roşu unele dintre cele mai importante nume ale scriitorilor şi artiştilor români clasici şi contemporani care au asimilat cultura franceză, printre care Constantin Brâncuşi, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, George Enescu, Benjamin Fondane, Dumitru Ţepeneag, Matei Vişniec, Basarab Nicolescu, George Banu. Deasupra construcţiei neoane luminate se întretaie în diagonale, în acord cu tema participării româneşti de anul acesta la Livre Paris: Diagonales et confluences franco-roumaines/ Diagonale şi confluenţe franco-române.

Unde a fost amplasat standul României la Salonul Cărţii de la Paris?

Standul României a fost poziţionat într-un loc de maximă vizibilitate, alături de Maroc, ţara invitată de onoare la Livre Paris în 2017. La standul de ţară al României au fost expuse volume apărute la 30 de edituri româneşti, precum şi traduceri din autori români publicate cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii din cadrul ICR.

Acest proiect s-a realizat datorită implicării oamenilor inimoşi de la Centrul Naţional al Cărţii,  în special a lui Bogdan Popescu şi a Simone Brînzaru. La montarea standului a contribuit o echipă de trei tehnicieni de la Teatrul Naţional Bucureşti.

Răzvan Luscov a realizat „cărţile la borcan“

În vârstă de 57 de ani,  Răzvan Luscov a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti în 1989. În prezent, este conferenţiar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti. Semnează peste 30 de lucrări de grafic design, iar lucrările sale au fost prezentate în 8 expoziţii. Colaborează cu Grupul Humanitas din 2001, fiind, între altele, autorul proiectului „Carte la borcan“ şi al identităţii vizuale a Librăriei Humanitas de la Cişmigiu. În 2015 a publicat o ediţie ilustrată în peniţă şi acuarelă a Crailor de Curtea-Veche. A ilustat cărţile publicate de Editura Humanitas: „Craii de Curtea-Veche,“ de Mateiu I. Caragiale şi „Dintr-o scorbură de morcov“, de Emil Brumaru, într-o primă ediţie princeps.