Andrei Oişteanu, la Adevărul Live: „Opera ştiinţifică a lui Eliade nu a fost infestată de credinţele sale legionare”

Astăzi, Andrei Oişteanu a fost invitat în platoul Adevărul Live pentru a discuta despre una dintre cele mai recente apariţii editoriale ale sale, lansate la Târgul Internaţional de carte „Gaudeamus” 2014: „Religie, politică şi mit. Texte despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu” (ediţia a II-a, revăzută, adăugită şi ilustrată), apărută la editura Polirom.

Volumul cuprinde studii, articole şi eseuri scrise în perioada 1984-2014 despre Mircea Eliade şi Ioan Petru Culianu. Unele dintre acestea sunt inedite. În vederea includerii în volumul de faţă, cele publicate anterior au fost îmbogăţite şi aduse la zi.

În cadrul discuţiei, au fost abordate teme precum: „Mircea Eliade şi mişcarea legionară”, „Eliade-de la opium la afetamine”, „Eliade şi mişcarea hippie”, „Relaţia Oişteanu-Mircea Eliade- I.P.Culianu”, „Asasinarea lui I.P.Culianu”

Andrei Oişteanu este etnolog, antropolog, istoric al religiilor şi al mentalităţilor, membru fondator şi cercetător la „Institutul de Istorie a Religiilor” din cadrul Academiei Române, conferenţiar la „Centrul de Studii Ebraice”, Universitatea din Bucureşti şi preşedintele „Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor”. Din mai 2012, Editura Polirom a început să  publice "Seria de autor «Andrei Oişteanu»".

Principalele declaraţii:

Opera ştiinţifică a lui Eliade nu a fost infestată de credinţele sale legionare, care au culminat în perioada 36-37, când are o colecţie de articole cu tentă de simpatie faţă de mişcarea legionară, ba chiar cu accente antisemite. El a fost atins de spiritul epocii, de zeitgeist, care a marcat mai mulţi intelectuali ai epocii.

Nu putem să aruncăm la coş una sau alta dintre cărţile sale, aşa cum a făcut Cioran cu „Schimbarea la faţă a României", considerând unele capitole scoase drept "nebunii ale tinereţii".

Este important în ce măsură un istoric al religiilor este bine să fie credincios, adept al unei confesiuni, al unei religii.

Mişcarea legionară românească nu a eliminat ortodoxismul, ci dimpotrivă, l-a supraturat.

Norman Manea a fost foarte critic la adresa elementelor fasciste din viaţa lui Eliade, dar şi el a atras atenţia despre felul în care trebuie să privim opera sa, care nu este contaminată de aceste elemente.

Antropologul Andrei Oişteanu, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor FOTO Eduard Enea

Citeşte şi:

Români de geniu. Paradoxul lui Mircea Eliade: de la corigentul miop la savantul excentric

Viaţa lui Mircea Eliade (1907-1986) are două extreme: nedisciplinatul adolescent miop, care şi-a luat cu greu corigenţele, şi ilustrul profesor de istorie a religiilor din SUA, iubit de hipioţi. Despre mult prea generosul scriitor şi extravaganţele din viaţa sa vorbesc nepotul lui Mircea Eliade, teoreticianul Sorin Alexandrescu, şi antropologul Andrei Oişteanu, preşedintele Asociaţiei Române de Istorie a Religiilor

VIDEO Ce droguri au luat scriitorii români: Eliade a folosit opium şi canabis, Eminescu a fost tratat cu morfină, poetul Ion Barbu lua eter şi cocaină

Invitatul lui Cezar Paul-Bădescu la Adevărul Live a fost Andrei Oişteanu, autorul volumului „Narcotice în cultura română”, un amplu studiu dedicat utilizării drogurilor în spaţiul românesc.