Adevăruri de altădată: Anul Literar 1925
0Trăim vremuri excepţionale, vremuri de agitaţie febrilă, de nesiguranţă şi de luptă (...).
Politica şi afacerile acaparează tiranic inteligenţile, îndreptând atenţia tuturor într'o direcţie străină preocupărilor literare şi artistice. În asemenea dispoziţie sufletească, bieţii oameni citesc încă literatură, poate mai mult ca altădată, dar o carte citită astăzi, a doua zi e dată uitării. (...) Vom încerca totuşi să împărtăşim şi cetitorilor noştri, în câteva trăsături sumare, impresiile pe care le-am cules şi pe care am izbutit să le păstrăm din literatura produsă de noi, de-a lungul anului ce s-a încheiat. Facem o recapitulare numai din memorie.
Mihail Sadoveanu a scris Venea o moară pe Siret. În Viaţa Românească, d Cezar Petrescu publică un admirabil fragment din romanul său Întunecare (Acolo şezusem şi plânsesem), episoduri din iarna războiului din Moldova. Tot în revista ieşeană d Ionel Teodoreanu a început publicarea părţii a doua a romanului său, urmărit cu viu interes de către cititori: La Medeleni. Adam şi Eva, romanul d-lui Liviu Rebreanu, a fost bine primit de public şi critică. D Ion Minulescu a publicat romanul Roş, galben şi albastru, care redă un interesant aspect al societăţii noastre.
Volume de schiţe şi nuvele, vrednice de luare aminte, au tipărit d.d. Jean Bart (În Deltă), Cezar Petrescu (Omul din vis), G. Brăescu (Schiţe vesele), N. Davidescu (Crima din strada Nopţii) şi Sandu Teleajen (Poveştile lui Hinu Ion). Volume de poezii au apărut destule. Dar nu putem să menţionăm aici decât două: Satul meu de Ion Pillat (câteva icoane realiste dintr'un sat moldovenesc) şi Epigramele d-lui Cincinat Pavelescu. (...)
D-l Demostene Botez ne-a dat iarăşi, prin Viaţa Românească, câteva poezii de-o pătruzătoare melancolie. (...) Printr-o nouă rânduială şi printr-un efort deosebit, de fiecare ceas, Adevărul Literar a fost în măsură să ofere numeroşilor lui cetitori pe lângă contribuţia valoroasă a vechilor colaboratori şi pe aceia, nouă şi strălucită, a unora dintre cei mai buni scriitori pe care îi avem în momentul de faţă. E inutil să mai amintim aici, pentru cei care ne-au urmărit număr cu număr, numele unor prozatori ca Sadoveanu, Jean Bart, Galaction, Pătrăşcanu, Agârbiceanu - şi alţii, cari se găsesc în plină ascensie; articolele unui scriitor fin şi erudit ca d Paul Zarifopol, ale unui om de cultură ca d. Mihai D. Ralea, ale unui spirit pătrunzător şi neastâmpărat ca D.L. Suchianu, ale unor intelectuali de distincţia d-lor Octav Botez, Alexis Nour. E caracteristic faptul că niciodată n'am avut atâţi publicişti de mare talent ca 'n momentul de faţă.
(Articol semnat M. Sevastos, Duminică, 3 ianuarie 1926, în „Adevărul Literar")