A câştigat premii pictând cu piciorul

Artistul gălăţean Marian Başa visează la un magazin cu opere de artă Arta n-are limite. Salvează destine sau repară poveşti nefericite. Marian Başa, un student de 22 de ani din

Artistul gălăţean Marian Başa visează la un magazin cu opere de artă

Arta n-are limite. Salvează destine sau repară poveşti nefericite. Marian Başa, un student de 22 de ani din Galaţi, a găsit în pictură un refugiu şi un mod de a demonstra că nu este deloc diferit de cei din jur.

Născut cu un grav handicap la mâini, care nu i-a permis niciodată să şi le folosească, Marian şi-a înlocuit neputinţa şi frustrarea cu performanţa. Pictează ca orice alt artist, dar nu cu mâinile, ci cu picioarele. Tablourile îi reproduc instantaneu stările de moment. Student în anul al patrulea la Facultatea de Arte Plastice din Bucureşti, Marian a pictat anul trecut câteva zeci de tablouri.

Disciplinat şi cu un ritm de lucru constant, pictorul creează o lucrare pe săptămână. Cunoaşte valoarea muncii sale, iar preţurile tablourilor sale pornesc de la 300 de euro şi pot ajunge chiar la 1.000 de euro. Arta abstractă este terenul pe care se "joacă" cel mai eficient cu tuburile de culoare.

Picioarele îl ajută să scrie pe hârtie, să facă grafică pe calculator, să folosească telefonul, să modeleze în lut şi chiar să bage aţa în ac. Le-a demonstrat tuturor profesorilor că degetele pot reproduce cu mare precizie detalii în portrete şi peisaje complexe. "Mi-a plăcut că nimeni, niciodată, nu mi-a acordat premii pentru că eu pictez cu piciorul, iar restul oamenilor cu mâna.

Cel mai important pentru mine a fost că de mic am avut voinţă... asta nu ţi-o dă nimeni", spune Marian. Visul său este să trăiască din propria creaţie. "Vreau să îmi deschid un magazin cu opere de artă, nu cu antichităţi, ci, dimpotrivă, cu lucrări noi". Artistul intenţionează să organizeze o expoziţie personală cu toate operele sale, dar problemele financiare nu-i permit să-şi atingă ţelul.

Cum a început totul?

Marian Başa a desenat, mai întâi, cu creta pe asfalt. Apoi, mama i-a luat piciorul în mână şi l-a învăţat să reproducă cifre şi litere.

Lucrările de control de la şcoală le scria direct pe parchet. Nu a ieşit niciodată la tablă. Iar acum, tastează la calculator cu o viteză care nu lasă să se bănuiască handicapul său. Profesorul de biologie i-a văzut desenele şi i-a spus că e talentat, punându-l să deseneze felicitări de Crăciun. De aici şi până la pictură nu a mai fost decât… un pas.

Un învingător

Expoziţie personală 2003 - Muzeul de Artă Vizuală, Galaţi;

Premiul I - Concursul Naţional "Camil Resu", 2003;

Premiul - Fundaţia Milenium - lucrarea "Peisaj", 2003;

Premiul In Memoriam Ionuţ Cătălin Florea, 2003;

Participant la etapa naţională a Olimpiadelor de Arte Vizuale şi Istoria Artelor, Constanţa, 2003;

Diploma de onoare acordată de Guvernul României pentru expoziţia "Solidaritate prin artă";

În clasa a III-a, la 10 ani, prima lansare cu felicitări de Crăciun pictate cu piciorul.