Consumul abuziv de carne amplifică efectul de seră
0Majoritatea oamenilor nu cunosc efectele negative ale consumului abuziv de carne. Potrivit Fundaţiei Vier Pfoten, consumãm mult mai multã carne decât este acceptabil din punct de vedere nutriţional, iar lucrul acesta ne afecteazã sãnãtatea şi are un impact negativ asupra mediului.
Chiar dacã au loc numeroase dezbateri publice despre schimbãrile climatice şi despre mãsurile ce pot fi luate împotriva efectului de serã, probleme cum ar fi consumul de produse de origine animalã aşa cum sunt carnea, laptele şi ouăle nu au fost luate în considerare pânã acum.
Carnea produce mai mult CO2 (dioxid de carbon) decât automobilele, avioanele şi tot transportul public la un loc, după cum au demonstrat cercetătorii. Emisiile directe de metan de la vaci şi porci reprezintă o parte importantă din emisiile de gaze care provoacă efectul de seră. Ca gaz ce contribuie la încălzirea globală, metanul este de 23 de ori mai puternic decat dioxidul de carbon.
Este demonstrat cã, pentru a obţine un kilogram de carne de vitã, animalul mãnâncã aproximativ opt kilograme de cereale. Un kilogram de carne de vitã este responsabil de mai multe gaze de serã decât o cãlãtorie de trei ore cu maşina, în timp ce ai uitat toate luminile aprinse acasã.
În plus, porumbul sau grâul cu care s-a hrãnit animalul a necesitat energie pentru a fi produs, o fertilizatori artificiali şi apoi a trebuit procesat pentru a fi transformat în hranã pentru animale. Cu toate acestea, nu s-au luat măsuri concrete.
Consumul redus de carne este metoda cea mai eficientã pentru salvarea mediului înconjurãtor!
În noiembrie 2006, Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO) a publicat un studiu referitor la cei mai importanţi factori ce determinã emisiile de gaze care cauzeazã efectul de serã. În cadrul studiului, consumul de carne este clasificat ca deţinând 18% din proporţia factorilor care cauzează efectul de serã.
Conform Vier Pfoten , FAO ignoră însã suprafeţele de pãdure defrişate în favoarea cultivãrii de plante care sã susţinã nevoile nutriţionale ale animalelor. 70% din pãdurile defrişate sunt folosite în acest scop.
World Watch Institute a publicat un studiu în noiembrie 2009, pentru a integra în el şi factori care au fost omişi de studiul FAO. În urma studiului a rezultat faptul cã produsele de origine animalã sunt responsabile de 51% din schimbãrile climaterice determinate de om.
Vier Pfoten trage un semnal de alarmã: nicio ţarã nu doreşte sã cheltuiascã mai mult decât celelalte pentru adoptarea unor mãsuri în ceea ce priveşte modificãrile climatice.
Citiţi pe adevarul.it cît ne vor costa schimbările climatice până în anul 2050.