Chiar se cred vegetarienii şi veganii mai buni decât restul lumii?

Judecând după experienţa personală, un număr mare de oameni care nu sunt adepţi ai vegetarianismului sau vegani (cei care nu mănâncă niciun produs de origine animală) ar spune un „Da” hotărât. Dar nu înseamnă că ar avea şi dreptate.

Acei indivizi care-şi trâmbiţează cu surle alegerea de a nu mânca carne, mai ales aceia care motivează alegerea lor cu protejarea animalelor, sunt bănuiţi că transmit un mesaj de superioritate care sună aşa: „alegerile mele culinare mă fac un om mai bun ca tine”.

Npr.org a adunat o serie de comentarii postate de cititori de-a lungul timpului, la articole care promovau dietele vegetariane. „Eşti încă unul în şirul lung al vegetarienilor sfinţi, cel puţin în faţa celorlalţi”, „cel mai rău lucru la vegetarieni şi vegani este că se comportă ca şi cum ar fi o religie. Ţin predici şi se comportă ca şi cum ar fi mai buni decât restul lumii”, sunt doar câteva exemple din comentariile postate. 

Este adevărat? Cred vegetarienii că sunt mai buni decât restul lumii? Întrebarea a fost adresată unor vegetarieni celebri pentru munca lor în domeniu. 

„Toată lumea ştie că există sfinţi care mănâncă carne şi vegetarieni cruzi. De asemenea, majoritatea vegetarienilor, în special din Vest, au trăit mare parte din viaţa lor cu un regim bazat pe carne. Aşa că nu, vegetarienii nu se cred mai buni decât ceilalţi”, a răspuns Bruce Friedrich, de la Farm Sanctuary.

„Totuşi, credem că oamenii cărora le pasă de animale nu ar trebui să plătească alţi oameni care să tăie gâtul animalelor pentru a le mânca restul corpului. În această privinţă, vegetarienii sunt mai consecvenţi decât aceia care susţin că le pasă de animale, dar care menţin rutina în care plătesc pentru abuzul şi moartea acestora pentru produse care nu sunt necesare corpului. Bineîneţeles, dieta este unul dintre subiectele etice”, a adăugat acesta.

„Cred că majoritatea oamenilor sunt de acord că non-violenţa faţă de altcineva – om sau animal – este o poziţie superioară celei în care răneşti pe cineva. Pentru mine, de exemplu, etica acestui fapt se traduce prin faptul că sunt adeptă veganismului. Şi contrar ceea ce cred oamenii, să fii vegan nu este sfârşitul pentru nimic. Este o reevaluare a credinţei noastre de a nu face rău”, a spus Colleen Patrick-Goudreau, autoarea mai multor cărţi de gătit pentru vegetarieni.

„Adevărul este că mă simt umilă fiind vegană şi nu superioară faţă de cei care nu sunt. Nu am motiv să fiu ipocrită. A fost o vreme în care mâncam animale şi-mi ofeream scuze, dar acum sunt recunoscătoare pentru toate cunoştinţele mele şi pentru faptul că acţiunile şi alegerile mele se bazează pe compasiune şi bunătate. În loc să mă simt superioară faţă de cei care nu sunt vegetarieni, mi-e îngrozitor de milă de animalele care suferă şi de oamenii care provoacă această suferinţă. Dacă am avea cu toţii această imagine în mintea noastră, am putea crea lumea plină de compasiune la care visăm cu toţii”.

Friedrich şi Patrick-Goudreau au negat presupusa superioritate a veganilor, conturând evident trecutul lor de adepţi ai regimului care nu excludea carnea. Dar le recomandă celorlalţi, printr-un discurs de genul „trebuie”, să aleagă diete şi regimuri de viaţă care să nu implice violenţa asupra animalelor. Pentru că amândoi pledează pentru un lucru în care cred majoritatea vegetarienilor: o lume mult mai blândă cu animalele. „Vegetarianii nu se cred oameni mai buni ca ceilalţi, ci urmează nişte diete care sunt mai bune pentru animale şi pentru lumea noastră ca un întreg, spre deosebire de obiceiurile celor care consumă carne. De ce atât de mulţi oameni confundă cele două lucruri?”, se întreabă la final Barbara J. King, autoarea sondajului.