Ce preţ are fericirea copilului tău?

Micuţii vor gadgeturi scumpe din dorinţa de a ieşi în evidenţă. Moş Nicolae, aşteptat diseară să pună darurile în ghete, deschide luna cadourilor, în care „vedetele" sunt Crăciunul şi Anul Nou.

 Ca de obicei, magazinele se întrec în promoţii, iar reclamele TV la produse de profil sunt mai numeroase ca niciodată. Copiii sunt răsfăţaţii lunii decembrie, dar şi ţinta prioritară a acestui marketing furibund, datorită influenţei lor asupra părinţilor plătitori. Copiii văd, se lasă cuceriţi de ambalajele strălucitoare şi cer. Şi de cele mai multe ori părinţii cumpără, pentru că fericirea odraslei lor este cel mai important lucru.

Ultima tendinţă în rândul familiilor înstărite presupune şi un buget important destinat Sărbătorilor de iarnă. Copiii nu mai vor sub bradul de Crăciun păpuşi şi maşinuţe, acum cer bijuterii sau gadget‑uri costisitoare. 

„S-a plictisit de telefon în două săptămâni"

Familia Scarlat, din Bucureşti, are un venit care o plasează undeva mai sus de nivelul clasei mijlocii. Marius (34 de ani) este manager în cardul unei multinaţionale, iar Ioana (31 de ani) este arhitect. Împreună, câştigă aproape 10.000 de euro lunar, mai mult decât suficient pentru a-şi satisface toate capriciile lor şi, mai ales, ale băiatului lor Matei, în vârstă de 11 ani.

„Matei este atât de obişnuit să primească tot ce-şi doreşte şi a primit deja atât de multe lucruri, încât pur şi simplu nu mai ştim ce cadou să-i facem de Crăciun în aşa fel încât să‑l încânte. Anul acesta ne-am gândit la un iPhone 4S. Desigur, i-am cumpărat lui Matei un telefon mobil de ultimă generaţie, dar s-a plictisit de el după două săptămâni. Sper că un iPhone o să-l bucure şi o să-l preocupe o perioadă mai lungă de timp", spune Ioana Scarlat.

Cadouri de mii de lei pentru copii

Un studiu recent arată că, mai nou, fetiţele de 10-12 ani nu se mai mulţumesc cu păpuşi de la Moş Crăciun. Acum se poartă bijuteriile şi nu orice bijuterie, ci piese scumpe, din aur şi pietre preţioase, care ajung şi la 10.000 de lei. Trendul este deja vizibil, iar bijutierii şi-au calculat deja o creştere cu 20% a profiturilor în perioada Sărbătorilor de iarnă. 

De asemenea, „bijuteriile tehnologice" ca smart­phone‑urile, tabletele sau laptop-urile,  apar din ce în ce mai des în scrisorile micuţilor către Moş. Un telefon mobil performant în mâna unui copil de 4 ani nu mai miră astăzi pe nimeni. Statisticile realizate la nivel european arată că din ce în ce mai mulţi puşti deţin un celular - de pildă, unul din trei în Marea Britanie sau 7 din 10 în Spania - trend adoptat şi în România, unde aproape 600.000 de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă au vârste cuprinse între 15 şi 17 ani, iar aproape 300.000 au sub 15 ani, după cum arată ultimele date ale Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANARC). 

Pedeapsa maximă: confiscarea smartphone-ului

Cea mai dură lecţie pe care le‑o pot da părinţii copiilor din ziua de astăzi este confiscarea telefonului, arată un studiu al companiei T-Mobile, realizat pe 4.000 de subiecţi. Astfel, majoritatea copiilor intervievaţi spun că smart­phone-ul este cel mai de preţ obiect pe care-l posedă.

300.000 de copii români sub 15 ani deţin un telefon mobil.

Captivi între două crize: de timp şi de modele

Copiii zilelor noastre sunt din ce în ce mai greu de mulţumit. Specialiştii găsesc explicaţii pentru noua înclinaţie a copiilor pentru lucruri scumpe într-un complex de factori sociali.

În primul rând, puştii de azi sunt în mai mare măsură neglijaţi de părinţi în comparaţie cu cei din generaţiile trecute. În vreme de criză, programul de lucru s-a mărit şi, în consecinţă, timpul petrecut alături de cei mici s-a împuţinat. De asemenea sunt multe situaţii în care părinţii sunt plecaţi la muncă în Occident, iar copiii au rămas acasă.

În aceste condiţii, susţine psihologul Keren Rosner, în rândul adulţilor apare sentimentul de vinovăţie. Urmarea: micuţii primesc cele mai scumpe cadouri, pentru a compensa astfel absenţa ocrotitoare a celor mari. 

Banii, criteriul succesului

În al doilea rând, societatea românească actuală măsoară succesul exclusiv după mărimea contului din bancă. Modelele sociale nu mai sunt valorile reale, ci descurcăreţii îmbogăţiţi peste noapte. Crescuţi într-o societate care preţuieşte doar bunăstarea, copiii au înţeles că situaţia materială este singurul criteriu care-i diferenţiază de ceilalţi de vârsta lor.

Şi atunci au început să concureze unii cu alţii, într-un fel de „cursă a înarmărilor": cine are cel mai performant telefon, cine are mai mulţi megabiţi sau ecranul mai mare. Drept urmare, copiii le cer părinţilor cele mai costisitoare cadouri şi gadgeturi nu pentru că le plac în mod deosebit sau pentru că au nevoie de ele, ci pentru că sunt mai scumpe decât cele ale colegilor.  

Superficialitate şi inconstanţă

Din păcate, o astfel de concurenţă se manifestă doar la nivelul „dotărilor" tehnologice. „În general, copiii cu părinţi potenţi financiar nu sunt competitivi, nu au interese deosebite în domeniul educaţiei şi nu au pasiuni speciale. Ei rămân în zona superficialităţii şi fac faţă cu greu cerinţelor şcolare", explică Keren Rosner.

Astfel, „evoluţia unui astfel de copil va rămâne limitată şi greoaie". „Perseverenţa se învaţă şi este furnizată de dorinţă, de ambiţie, de pasiune, de puterea de a trece peste obstacole, rezistenţă la frustrare, grad ridicat de toleranţă,  iar dacă aceste elemente sunt slab exersate şi perseverenţa va fi slab alimentată şi nu va rămâne activă. Aşa se explică inconstanţa de mai târziu în orice activitate, nemulţumirile acumulate şi nefericirea «săracilor» copii bogaţi", concluzionează psihologul.

Părinţii, vinovaţi pentru mofturile odraslelor

Micile atenţii pe care micuţii le primeau de Sărbători nu mai sunt la modă din cauza părinţilor care îşi educă odraslele în spiritul competiţiei pe criterii strict materiale. Astfel, locul bomboanelor şi jucăriilor a fost luat de smartphone-uri, tablete şi tot felul de jocuri sofisticate şi costisitoare. Chiar şi aşa, vânzările nu înregistrează scăderi nici măcar în vreme de criză, părinţii preferând să renunţe ei la anumite lucruri pentru a-i face pe plac copilului.

În asemenea condiţii, deşi este neobişnuit, micuţii îşi doresc cele mai „calde" gadget‑uri, nu modelele vechi. Cine a cauzat această competiţie „toxică"? Părinţii, care au uitat să promoveze şi adevăratele valori, spun experţii. „De la părinţi porneşte totul. Unii le induc copiilor ideea de competiţie nu numai în domeniul educaţional, ci îl fac pe acesta să exceleze în faţa altora pentru că-şi permite să aibă mai multe din punct de vedere material.

Dacă atunci când şi-a educat copilul a contat pe comparaţia între el şi alţii din punct de vedere al averii şi nu al valorilor educaţionale sau morale, atunci, asemenea părinţi vor avea probleme. Acest gen de comparaţie este cel mai mare rău pe care i-l poţi face unui copil", avertizeazăsociologul Alfred Bulai.

Bogaţi, dar nefericiţi

Chiar dacă au mult mai multe lucruri decât au nevoie, copiii care trăiesc în era „cadourilor tehnologice" sunt tot mai nefericiţi. „Portretul general  al unui copil ahtiat mereu după ultimele gadgeturi este unul fără părinţi autentici şi responsabili, fără prieteni adevăraţi, de multe ori cu devianţe comportamentale, fără motivaţii puternice sau reale, care consideră că totul li se cuvine. Tânjesc după înţelegere, tandreţe şi apropiere sufletească. Nu reuşesc să fie altruişti, empatici, toleranţi, ci sunt nerabdători şi capricioşi", accentuează şi psihologul Keren Rosner.

Chiar dacă totul pare pierdut, nu este aşa. Copiii mai pot fi aduşi pe calea cea bună. „Doar încercarea de a reeduca copilul, de a-l resocializa având la bază alte valori îl va ajuta. Un copil îşi mai poate redefini valorile până la 14 ani. De aceea, înainte de a fi prea târziu, părinţii şi şcoala trebuie să-i inoculeze valori sociale, nu să fundamenteze reeducarea pe chestiuni materiale, cu accent pe un astfel de prestigiu", este sfatul sociologului Alfred Bulai.

Click pentru a vedea cele mai râvnite cadouri de Sărbători