Căsătorii fictive cu românce

Tot mai mulţi străini, în special din Turcia, Republica Moldova, Maroc sau Iran, îşi caută neveste în România ca să-şi deschidă mai uşor o afacere Tot mai multe românce acceptă

Tot mai mulţi străini, în special din Turcia, Republica Moldova, Maroc sau Iran, îşi caută neveste în România ca să-şi deschidă mai uşor o afacere

Tot mai multe românce acceptă să se căsătorească cu bărbaţi străini în schimbul unor sume de bani care să le asigure un trai liniştit. Străinii profită de acest lucru pentru a scăpa de armată la ei în ţară sau pentru a-şi deschide o afacere în România. Aceştia plătesc pentru o căsătorie de convenienţă până la 1.500 de lei lunar.

Străinii vor vize prin căsătorii fictive cu românce pentru că e mai puţină bătaie de cap. Costurile sunt mai mici decât dacă şi-ar deschide sau relansa o afacere, fiind necesar numai venitul minim de 440 de lei ca să întreţină o familie, explică Narcis Dumitru, şeful Serviciului doi pentru Străini al Municipiului Bucureşti, din cadrul Autorităţii pentru Străini (ApS). Şi pentru asta sunt cât de poate de inventivi pentru a obţine viza de şedere românească.

Acte false pentru a scăpa de armată

Unii folosesc nume diferite şi acte false. Alţii, deşi au fost respinşi, îşi mai încearcă norocul încă o dată sau pur şi simplu stau ilegal în România ani buni de zile. "Unii străini depun documente pe un nume diferit faţă de cel cu care figurează în evidenţele noastre vechi.

Cerându-le documente care să rezulte modificarea de nume, am întâlnit persoane care nu au putut prezenta niciun document", mai adaugă Narcis Dumitru. Acesta este cazul unui cetăţean turc care a obţinut şedere în perioada 2000-2005 în calitate de comerciant. Revenind în România sub un alt nume, el a recunoscut că a folosit documente false pentru a scăpa de obligaţia stagiului militar. Un alt caz este al unui pakistanez. El şi-a dorit atât de mult să rămână în ţara noastră încât a locuit ilegal timp de opt ani.

Între 300 şi 1.500 de lei, înţelegerea pentru căsătorie

Din 10 interviuri care au loc săptămânal, unul naşte semne de întrebare. Sunt 12 cazuri în care s-a demonstrat existenţa căsătoriilor de convenienţă. "Se va depăşi clar cifra de 22 de cazuri pe care am avut-o înregistrată anul trecut, ţinându-se cont de cele cinci care încă sunt în lucru", ne-a precizat Narcis Dumitru.

Majoritatea românilor care se căsătoresc cu persoane de altă naţionalitate sunt femei, în proporţie de 95%. Doar 5% din bărbaţi îşi aleg o soţie de altă naţie şi în general aceştia provin din Republica Moldova. Cele mai multe persoane care acceptă o astfel de înţelegere provin din medii foarte sărace, care nu au o cultură sau o pregătire, au renunţat la şcoală şi aleg o cale uşoară pentru a face rost de bani.

Suma primită în urma acestei înţelegeri variază de la 300 de lei şi poate să ajungă până la 1.500 de lei pe lună. La Serviciul doi pentru Străini al Municipiului Bucureşti sunt chemaţi la interviu în primul rând străini care intră pentru prima dată în România, proaspeţii căsătoriţi în ţara de origine a străinului sau soţii între care există o diferenţă de vârstă mult prea mare. De asemenea, sunt verificaţi dacă au mai fost căsătoriţi înainte şi dacă au venit cu documente care să arate că este divorţat.

Se mai fac verificări şi la ambasade, pentru a se putea verifica identitatea reală a străinului şi starea sa actuală. Conform datelor Serviciului doi pentru Străini al Municipiului Bucureşti, cele mai multe interviuri sunt făcute pentru cetăţenii din Moldova şi Turcia, urmaţi de cei din Croaţia, Nepal, Maroc şi Iran. Sunt reţineri în modul de cunoaştere. La început sunt siguri pe ei şi răspund fără probleme, dar dacă mai sunt întrebaţi încă o dată despre acest subiect, încep să se bălbâie şi să spună "parcă".

Întrebări care dau de furcă

De asemenea, se întâmplă să nu cunoască numărul fraţilor, numele acestora, localităţi din ţara respectivă. Rudele, prietenii, concediile pe care le-au făcut, cultura şi tradiţia ţării soţului sau ale soţiei sunt alte întrebări la care ei trebuie să răspundă. "Întrebările nu sunt tip. Există un ghid de interviu, dar este orientativ pentru că deja cei care vin la interviu ştiu ce anume trebuie să răspundă şi şi-au învăţat răspunsurile. Soţii nu scapă doar cu interviul. Urmează o vizită neanunţată la domiciliu.

Vecinii şi administratorul sunt martorii cei mai importanţi în aceste vizite, însă nu este exclusă nici vizita acasă. "La o astfel de vizită am descoperit anul trecut un cetăţean sirian care avea în casă numai haine bărbăteşti, o singură periuţă de dinţi în baie, numai lucruri care sunt specifice bărbăteşti. Întrebat de soţie, el a răspuns că este plecată la rude, la ţară", ne-a mai povestit şeful Serviciului doi pentru Străini.