Care sunt secretele longevităţii: punctele comune ale celor cinci „zone albastre” de pe glob
0O anumită alimentaţie, un stil de viaţă activ şi legăturile sociale puternice se numără printre secretele longevităţii centenarilor, potrivit realizatorului National Geographic Dave Bluettner.
Dan Buettner, realizator la National Geographic, spune că, pentru a atinge venerabila vârstă de 100 de ani, este necesară respectarea unui anumit stil de viaţă.
După sute de interviuri cu unele dintre cele mai în vârstă persoane din lume, Buettner a ajuns la concluzia că există cinci "zone albastre" pe glob, regiuni din Europa, America şi Asia, unde trăiesc cele mai mari concentraţii de centenari.
În 2008, Buettner a lansat o carte în care descrie aceste stiluri de viaţă particulare, iar, la începutul lunii aprilie, realizatorul TV a publicat o continuare a volumului, "The Blue Zones Solution", consacrată în special alimentaţiei. Potrivit acestuia, oamenii ar trebui să respecte aceste reguli pentru a eficientiza lupta împotriva unor maladii precum diabetul, obezitatea, bolile cardiovasculare.
Astfel, locuitorii "zonelor albastre" evită sedentarismul, au o viaţă socială bogată, îşi rezervă timp să se destindă, fac parte din comunităţi şi au legături familiale puternice. Însă şi alimentaţia este un factor important.
Punctele comune ale acestor "zone albastre" sunt numeroase: cina sau prânzul trebuie să fie masa cu cel mai mic aport caloric, se pune accentul pe legume, în special pe leguminoase, consumul de carne este foarte mic, cu porţii de maximum 85 - 110 grame, de cel mult cinci ori pe lună.
În plus, acesta explică faptul că fiecare zonă este caracterizată prin alimente care favorizează longevitatea. Pe insula Ikaria, în Grecia (supranumită insula pe care oamenii uită să moară), regimul alimentar nu este cel mediteranean clasic. Se pune accentul pe cartofi, lapte de capră, miere, leguminoase (mai ales năut, linte), legume sălbatice, fructe şi cantităţi extrem de mici de peşte. Lor li se adaugă feta, lămâile şi ierburi precum salvie şi măghiran, utilizate zilnic la prepararea hranei.
În Sardinia se consumă mult lapte de oaie, brânză precum pecorino, o cantitate moderată de glucide, lipie, pâine de orz, fenicul, năut, linte, roşii, migdale, un pahar de vin zilnic.
Nu numai regimul mediteranean favorizează longevitatea, ci şi cel japonez. În Okinawa, centenarii şi-au păstrat obiceiul de a mânca zilnic un aliment provenind din pământ şi unul provenind din mare. Printre alimentele consumate aproape zilnic se numără castravetele amar, tofu, usturoiul, orezul, ceaiul verde, ciupercile shiitake, infuzii de plante medicinale.
În Loma, California, o comunitate de adventişti îşi datorează longevitatea excepţională faptului că nu beau alcool, nu fumează şi nu dansează. În plus au adoptat un regim "biblic", pe bază de cereale, fructe, nuci şi legume, fără zaharuri rafinate. Toţi membrii comunităţii consumă doar apă, iar unii dintre ei mănâncă cantităţi extrem de mici de carne şi peşte. Alimentele-fetiş: avocado, somon, nuci, fasole boabe, pâine integrală şi lapte de soia.
Alimentaţia din peninsula Nicoya, din Costa Rica, se caracterizează prin cele trei mari "surori" ale agriculturii latino-americane - fasolea, porumbul şi dovleacul -, alături de papaya, cartofi dulci, banane, fructe de palmier, multă vitamina A şi C. Apa de pe această peninsulă este foarte bogată în calciu.