Care este semnificaţia mărţişorului şi cum arată cel mai vechi mărţişor din România

Care este semnificaţia mărţişorului, dar mai ales cum arată cel mai vechi mărţişor descoperit în ţara noastră, care a împlinit 137 de ani. Iată numai câteva dintre cele mai interesante lucruri despre Mărţişor, tradiţie veche de mii de ani.

Cel mai vechi mărţişor din România se pare că datează din anul 1879 şi are forma unei inimi din argint. Printre aceste mărţişoare de colecţia se numără şi unul din 1898, care are forma unei rândunici în zbor. Obiectul de colecţie, care este din argint, a fost evaluat la aproximativ 300 de lei, în urmă cu cinci ani. 

„Astfel de obiecte sunt foarte rare, trebuie să le cauţi ani întregi. Rândunica în zbor este unicat. Nu ştiu cui a aparţinut şi nici nu am de gând să ţes o poveste fantastică pe marginea ei. O am de la un colecţionar”, după,cum povestea Iustin Zegrea, posesorul mărţişorului şi colecţionar şi anticar din Bucureşti, pentru adevarul.ro. 

Cel mai vechi mărţişor din România datează din anul 1879 şi are forma unei inimi din argint. FOTO Trilulilu

Printre mărţişoarele de colecţia se numără şi unul din 1898, care are forma unei rândunici în zbor. FOTO 

În colecţia lui Zegrea mai figurau un bănuţ din alamă, scos pe piaţă în anul 1920 de Flota Română, dar şi un bănuţ găurit pe post de mărţişor, care datează din anul 1905 „Acesta este de fapt mărţişorul tradiţional. Prin bănuţul găurit, fetele introduceau un şnur pe care-l legau de mână”, după cum explica Iustin Zegrea.

FOTO antic-shop.ro

Nu foarte deosebite de moda de la începutul secolului trecut, mărţişoarele de lux din timpurile noastre sunt considerate cele din argint sau aur alb, încrustate cu cristale Swarovski.

Care este semnificaţia mărţişorului

Semnificaţia mărţişorului a rămas aceeaşi de-a lungul timpului: este un simbol al primăverii, al revenirii la viaţă. El ne aduce optimism şi credinţă, fiind o amuletă pentru noroc şi fericire.

Care este semnificaţia mărţişorului. Origini

La originile mărţişorului a stat o monedă de aur sau de argint, potrivit site-ului traditii.ro, la care se ataşa un şnur creat din două fire răsucite, unul roşu (sau neagru) şi altul alb, ce semnificau lupta dintre viaţă şi moarte, a sănătăţii împotriva bolii şi care era purtată în general de persoanele sensibile (copii şi fetele tinere). Forma mărţişorului s-a schimbat în timp. La început, acesta era simbolizat printr-o monedă. Mai târziu apărea sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu şi înşirate pe o aţă. În prezent se poartă mărgelele multicolore, ceramica şi florile.

Care este semnificaţia mărţişorului. Tradiţii şi superstiţii

Tradiţia mărţişorului este o moştenire de la strămoşii romani. Cuvântul are origini latine, reprezentând denumirea lunii martie. După vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi din an şi se celebra sărbătoarea „Matronalia”, la care se desfăşurau serbările lui Marte, zeul forţelor naturii, al primăverii şi al agriculturii. În unele zone din ţară predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 Martie au loc diferite activităţi gospodăreşti. Tocmai din acest motiv femeile nu spală, nu dau cu mătura, ci doar pregătesc bucatele pentru masă.

Care este semnificaţia mărţişorului. Legende despre apariţia mărţişorului 

Lgenda mărţişorului spune că, umblând cu oile prin pădure şi torcând lâna din furcă, Baba Dochia a găsit un ban, i-a facut o „bortă” şi a legat-o cu un fir de aţă. Însă primele date concrete despre mărţişor au început să apară mai târziu, primele informaţii fiind furnizate de folcloristul Simion Florea Mihai.

Potrivit unei alte legende, odată, demult, soarele coborî într-un sat, la horă, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si l-a rapit dintre oameni, închizându-l într-o temniţă. Lumea se întristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndraznea sa-l înfrunte pe zmeu, până într-o zi, când un tânar voinic s-a hotărât să plece să salveze soarele.După un drum care a durat trei anotimpuri, tânărul a găsit castelul zmeului şi după o luptă crâncenă, tânarul a eliberat Soarele. Acesta se ridică pe cer înveselind şi bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. După aceea, tinerii au început să împletească doi ciucuri, unul alb şi unul roşu, pentru a le oferi fetelor pe care le iubesc sau celor apropiaţi.

O altă legendă, făcând referire tot la Baba Dochia, pomeneşte de un tânăr pe nume Mărţişor care i-a oferit o floare albă şi alta roşie nurorii Babei Dochia, atunci când aceasta se străduia să spele lână neagră în râu. Baba Dochia vroia ca nora sa să spele lâna neagră până ce aceasta ar fi devenit albă. După ce femeia s-a chinuit două zile fără niciun rezultat, un tânăr pe nume Mărţişor şi-a făcut apariţia lângă ea şi i-a oferit o floare albă. Lâna nurorii s-a făcut instant albă ca omătul. Ajunsă acasă însă, Baba Dochia a trimis-o pe noră din nou la râu, pentru a spăla lâna până ce aceasta se va fi înnegrit. La râu, nora Babei Dochia îl întâlni din nou pe Mărţişor care, de această dată, îi oferi o floare roşie. Iar lâna nurorii se făcu neagră ca tăciunele. De unde şi concluzia că Mărţişor aduce noroc şi bucurie.