Oraşul contrastelor la fiecare pas

În doar o sută de ani de istorie, Tel Aviv a devenit una dintre cele mai căutate destinaţii de la Mediterană. Nu doar pentru istoria lui, ci şi pentru efervescenţa vieţii de noapte.Vechiul port din care se spune că Iona a plecat pe mare se află la doar câţiva kilometri de centrul în care cluburile şi zgârie-norii intră în desenul puzzle-ului contemporan.

Cel mai bogat oraş din Israel, Tel Aviv nu te izbeşte prin opulenţă, aşa cum te-ai aştepta. Detaliile care scot în evidenţă fabulosul experimentului urban apar treptat, pe măsură ce ochiul călătorului „metabolizează“ specificul locului şi începe să-i descifreze codul.

Dacă imaginea uriaşelor turnuri de sticlă te poate trimite la nenumărate alte oraşe adaptate la ritmurile capitalismului, grădinile crescute din deşertul stâncos, alimentate de reţele invizibile de irigaţie, sunt o marcă a oraşului cunoscut drept „noua capitală a spiritului cool de la Mediterană“.

Iafo sau oraşul-arhivă

După unii istorici, Iafo, portul antic în jurul căruia s-a ridicat oraşul Tel Aviv, ar fi fost construit de către unul dintre fiii lui Noe, după Marele Potop.

Menţionat de câteva ori în Biblie, Iafo îşi mai adaugă, la fiecare sesiune de săpături arheologice, câte o pagină de istorie: turnuri din Epoca Bronzului, locuinţe din Epoca Fierului, „suvenire“ persane, elene sau egiptene, care pun cap la cap o istorie de vreo 4.000 de ani.

Ocupat de primii cruciaţi, Iafo a fost apoi ţintă pentru Saladin, dar şi pentru Richard Inimă-de-Leu, devenind un adevărat cocktail cultural.De altfel, urmele acestei istorii extrem de complicate se simt astăzi în mai toate straturile oraşului, de la arhitectură până la bucătăria în care sunt arhivaţi mii de ani de transformări.

Astăzi, casele din piatră din Iafo, devenite la un moment dat spaţiu pentru colonii de artişti, cele câteva terase, de la care ceaiul negru cu mentă proaspătă se suprapune la ore fixe cu strigătele muezinilor, reconstituie alt peisaj, aproape atemporal. În port, atins astăzi de o paragină reconfortantă, ai de ales între mini-croaziere animate de mici întreprinzători locali şi intimidante exerciţii de bucătărie rusească, impregnate de specificul locului.

„Oraşul care nu doarme niciodată“

În urmă cu o sută de ani, la periferia portului Iafo au început să apară primele semne ale celui ce avea să ajungă cel mai prosper centru urban din Israel. Într-o perioadă-record, după întemeierea statului Israel la jumătatea secolului trecut, Tel Aviv a devenit nu doar un reper economic, ci şi o rezervaţie arhitecturală, pentru cea mai mare concentraţie de clădiri moderniste, înscrisă de altfel în patrimoniul UNESCO. 

Târgurile de vechituri aduc mulţi turişti în Iafo

Lungul şir de hoteluri de lux ridicate de cei mai mari arhitecţi ai curentului Bauhaus nu creează însă efectul unui spaţiu artificial, atâta vreme cât peste drum supravieţuiesc ruinele caselor distruse de bombardamente, aşezări rămase într-o dezordine casnică seducătoare sau ziduri pe care mulţi street-artişti şi-au lăsat mesajele pacifiste.

Pe timp de noapte, plajele, unde îţi poţi petrece după-amiezele în huzurul hamacelor şi al saltelelor care te contaminează la tihnă în stil oriental, îşi schimbă radical pulsul, devenind terenul de joacă al sutelor de clubberi porniţi în „pelerinaj“ monden. Tel Avivul este, de altfel, recomandat de toate ghidurile turistice ca un paradis pentru petrecăreţi şi pentru comunităţile gay şi transexuale, dată fiind toleranţa religioasă şi politică a Israelului faţă de aceste grupuri.

Cultura la zi

Nu e de mirare că Tel Aviv este cel mai activ oraş israelian în materie de arte. Iar, dacă în bătrânul Iafo poţi face călătorii înapoi în timp, alimentate şi de Muzeul de Arheologie din port, centrul oraşului te racordează la mai tot ce mişcă pe scenele actuale.

Galerii de artă, teatre, spaţii rezervate dansului contemporan (Batsheva Dance Company este unul dintre cele mai rezonante nume din această zonă), muzee şi săli de concerte îşi aşteaptă publicul cosmopolit. De la tineri îmbrăcaţi după toate tipicurile religioase, cu pălării negre sub borurile cărora vezi căştile iPod-urilor, până la bătrâni suspendaţi parcă într-o altă vârstă istorică.

În Tel Aviv,  cu Andra Matzal

Andra Matzal este absolventă de filosofie „convertită“ la antropologie, ultimii ani petrecându-i pe terenul jurnalismului cultural. A fost redactor la revista „igloo. Habitat şi arhitectură“, iar timp de doi ani a semnat articole pe teme culturale la ziarul „Cotidianul“. De curând, a devenit redactor al ziarului „Adevărul“, colaborând în acelaşi timp cu revista „Dilema veche“.

Este, de asemenea, traducătoare a mai multor cărţi, prima fiind „Trainspotting“ de Irvine Welsh, pentru Editura Polirom, iar cea mai nouă, „Graffiti. Arta străzii pe cinci continente“ de Nicholas Ganz, la Editura Vellant.

Nu rataţi!

Muzeul de Artă din Tel Aviv. În colecţia permanentă a muzeului se regăsesc unele dintre cele mai pertinente nume ale artei din secolul trecut, dar şi lucrări esenţiale pentru fauvism, expresionism, constructivism&co. Tablouri de Van Gogh, Monet, Renoir, Modigliani şi Chagall stau alături de revoluţionarii suprarealişti, ale căror lucrări au fost donate de Fundaţia Peggy Guggenheim sau de intempestivul Jackson Pollok. Gustav Klimt şi Kandinsky sunt printre vedetele colecţiei.

Muzeul Eretz. Deschis în 1953, Eretz aduce laolaltă exponate din zonele arheologiei, istoriei şi antropologiei. Muzeul reconstituie, în fiecare încăpere, domenii precum ceramica, bijuteriile sau numismatica. Până la 30 octombrie, acesta va găzdui expoziţia temporară de fotografie dedicată artistului Aryeh Yaakobi, cunoscut pentru imaginile sale sociale, pentru instantanee din timpul marilor evenimente politice şi din istoria începuturilor forţelor aeriene israeliene.