O metropolă ca un roman

Düsseldorf este cel de-al doilea mare centru bancar din Germania, după Frankfurt. Cine va scrie romanul metropolei Düsseldorf? Capitala landului Renania de Nord– Vestfalia este prima localitate din Germania în care cetăţenii sunt îndemnaţi să-şi transforme oraşul în literatură.

Un proiect inedit al Biroului pentru Literatură din Düsseldorf şi-a propus să descopere talentele ascunse de pe malurile Rinului, iar manuscrisul cel mai convingător, premiat la finele anului de un juriu format din prestigioşi scriitori, critici şi editorialişti germani, urmează să fie publicat de cunoscuta editură Droste.

La prima vedere, pe malurile Rinului din Düsseldorf nu pare să curgă prea multă cerneală. Te aştepţi mai degrabă la avalanşe de cifre şi date, la sunetul monoton al tastaturii, sub degetele şi privirile încruntate ale managerilor mereu grăbiţi din numeroasele companii ale acestui important centru economic al Republicii Federale.

Clădirile asimetrice ale arhitectului postmodern Frank Gehry din aşa-numitul „Port Media” (Medienhafen), zgârie-norii care amintesc de metropolele americane şi nenumăratele birouri cu pereţi de sticlă îl întâmpină pe vizitator cu un aer auster şi rece, invitându-l cel mult la o pauză pentru fotografii.

Cine ar găsi, oare, timpul necesar să scrie un roman despre Düsseldorf? În această lume a marilor companii germane, nimeni nu s-ar aştepta ca localnicii să găsească măcar răgazul să citească un roman. Această impresie se schimbă însă la câţiva metri mai jos.

Lumea citeşte

În alte metrouri  europene, domnii grăbiţi în costume serioase şi tinerele corporatiste răsfoiesc cel mult un cotidian. La Düsseldorf, cel puţin fiecare al doilea călător din metrou citeşte un roman. În parcuri şi cafenele, managerul elegant adâncit în universul literar nu pare o contradicţie. Plăcerea cititului într-o lume atât de alertă m-a frapat deja de la prima întâlnire cu acest oraş.

Düsseldorful suprinde mereu – modern şi clasic, alert şi liniştit, o fiinţă proteică ce pare a se transforma pe zi ce trece. Romanele şi poveştile se găsesc la fiecare pas, dar unde să începi? Poate în liniştitul cartier medieval Kaiserswerth, în umbra zidurilor vechii cetăţi de pe malurile Rinului, culisele perfecte pentru un basm sau o nouă ecranizare a romanului fantastic „Stăpânul Inelelor”.

Pentru scriitorii şi cititorii mai puţin romantici, se găsesc o sumedenie de poveşti comice în centrul vechi al oraşului, supranumit „cel mai lung bar din lume”, în care se aglomerează sute de localuri pentru toate vârstele şi buzunarele pe doar câteva străzi. Unul dintre acestea se află chiar la parterul casei de pe Bolkerstraße, în care s-a născut celebrul poet
Heinrich Heine.

Despre Düsseldorf s-ar putea scrie şi poveşti despre artă: aici se află celebra Kunstakademie, care atrage tineri sculptori, pictori sau fotografi din întreaga lume. Mulţi dintre profesori au cucerit deja de acum muzeele internaţionale de artă, precum regretatul sculptor Jörg Immendorff.

 Şi laureatul premiului Nobel pentru Literatură al anului 1999, Günter Grass, a studiat aici grafica şi sculptura între 1948 şi 1952. Anii petrecuţi la Düsseldorf şi atmosfera oraşului după război se reflectă în fragmente ale capodoperei sale, „Toba de tinichea”. 

Vocile literare inspirate de acest oraş nu provin însă doar din Germania. Düsseldorful spune şi povestea celor peste o sută de mii de străini stabiliţi în metropola renană, majoritatea provenind din Turcia, Grecia, Italia şi, în mod surprinzător, Japonia.

Peste 18 la sută din populaţia oraşului este formată din imigranţi, iar poveştile lor au fost surprinse de scriitoarea turcă Emine Sevgi Özdamar, care a mărturisit că scrie în limba germană în ciuda dificultăţilor lingvistice pentru că „este limba în care şi-a găsit fericirea”.

Fericirea de a-şi realiza visul de a juca pe scenele teatrelor germane. Poveştile despre teatru îşi găsesc culisele ideale la Düsseldorf, sediul unor teatre de anvergură naţională, precum Schauspielhaus, Forum Freies Theater, Theater an der Kö şi Kom(m)ödchen, primul cabaret din Germania.

Tristeţi la colţ de stradă

Romanul oraşului Düsseldorf ar putea fi şi o poveste pentru publicul larg, plasată în lumea celor bogaţi şi frumoşi, care îşi fac cumpărăturile doar pe elegantul bulevard Königsallee, una dinte cele mai scumpe străzi din întreaga Europă. Sau în universul modei – o celebră prezentare de modă, târgul internaţional Igedo, se desfăşoară în fiecare an în metropola renană.

Una dintre vedetele modei internaţionale, Claudia Schiffer, a fost „descoperită” de un agent celebru la începutul anilor 90 tot la Düsseldorf, într-o discotecă îndrăgită de studenţi.

Nu toate istoriile legate de metropola renană sunt poveşti de succes. În cartierele mărginaşe precum Garath sau
Reisholz, invizibile pentru turiştii grăbiţi, sute de şomeri tineri îşi pierd timpul printre blocurile dezolante de zece etaje, ce amintesc izbitor de arhitectura ceauşistă a multor cartiere bucureştene. Privirile deznădăjduite şi uşor agresive seamănă cu cele ale cerşetorilor de pe Königsallee, care se încălzesc iarna în anticamerele magazinelor de bijuterii şi ceasuri de lux.

De unde aş începe deci romanul unui oraş atât de complex? Poate cu o declaraţie de dragoste. Din partea unei studente din România, care s-a îndrăgostit de literatura germană la universitatea din Düsseldorf, şi de poveştile ciudate trăite ca reporter la un ziar local…