Cele mai frumoase mănăstiri de vizitat. Locurile de vis unice în Europa care îți pot tăia răsuflarea
0România are multe lăcașuri de cult cu o tradiție, istorie și o spiritualitate aparte. Ele sunt destinația perfectă pentru o drumeție de sezon.
Mulți români se bucură de zile libere cu ocazia Paștelor, adică un weekend prelungit până pe 21 aprilie, inclusiv. După Înviere, având în vedere importanța deosebită a sărbătorilor pascale, o drumeție la mănăstire poate fi una dintre cele mai bune opțiuni pentru relaxare și reculegere spirituală. Fiecare regiune istorică a României are lăcașuri de cult faimoase atât pentru frumusețea peisajului, pitorestul și vechimea complexelor monastice dar mai ales pentru capacitatea lor de a aduce liniște sufletească. Vă prezentăm câteva dintre cele mai cunoscute și frumoase mănăstiri, care ar putea fi vizitate de Paște, pe zone greografice.
Oltenia de sub munte, un loc al spiritualității autentice
Pentru cei care trăiesc în sudul țării, în vechea Valahie, cea mai bună opțiune pentru o călătorie este județul Vâlcea, cunoscut drept județul cu cele mai multe mănăstiri din România incluse în patrimoniul cultural național. În special, regiunea cunoscută drept Oltenia de sub Munte, un geoparc UNESCO de nereatat. În topul celor mai frumoase mănăstiri din Vâlcea se află Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Horezu și Mănăstirea Arnota. Sunt mănăstiri care oferă atât peisaje de vis dar și o lecție importantă de istorie. Nu mai vorbim de spiritualitatea deosebită a locurilor.
Mănăstirea Cozia se află în orașul Călimănești, la aproximativ două ore și jumătate de București. Este amplasată pe unul dintre cele mai tranzitate drumuri din România, cea care leagă Oltenia de Ardeal, deci este foarte accesibilă, atât pentru munteni și olteni, dar și pentru ardelenii din zona Sibiului, de exemplu. Mănăstirea Cozia este o ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân și a fost ridicată în anul 1388. Tot la Cozia se află și mormântul cunoscutului voievod. În evul mediu a fost un puternice centru cultural, aici funcționând prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească. Cozia se află în zona de nord a stațiunii balneare Căciulata și la un kilometri de Defileul Oltului, cel mai lung din România. Deci este locul potrivit pentru o excursie pe cinste.
Mănăstirea Horezu, aflată în top trei mănăstiri vâlcene, este protejată de UNESCO și unică la nivel național. Se află în localitatea Romanii de Jos, în stațiunea montană Horezu, al trei ore de București. Mănăstirea Horezu este ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu și a fost construită în perioada 1690-1697. Aici se găsește și singura frescă genealogică a familiilor Brâncoveanu și Cantacuzino, pictată pe peretele bisericii din centrul complexului monastic, care cuprinde nu mai puțin de șase biseiric. În secolul al XVIII lea, mănăstirea avea o bibliotecă uriașă, unică în Europa de sud-est și pe care Brâncoveanu dorea să o facă bibliotecă națională. Mănăstirea Horezu a fost una dintre preferatele Reginei Maria a României.
Nu departe de Horezu se află și Taborul Vâlcii, o zonă impresionantă cu biserici rupestre și peisaje de vis. Cea mai importantă din zonă este mănăstirea Bistrița, din satul cu același nume, comuna Costești, situată tot la aproximativ trei ceasuri de București. Mănăstirea Bistriț a fost ctitorită de boierii Craiovești la finele secolului al XV lea. Mănăstirea a avut o istorie zbuciumată fiind distrusă de Mihnea Vodă și mai apoi refăcută. În această mănăstire se păstrează și moaștele Sfântului Grigore Decapolitul, dar este cunoscută și pentru faptul că aici și-au petrecut vremuri de restriște Arsenie Boca dar și arhiepiscopul Bartolomeu Anania. Nu departe de mănăstire se află și Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul sau Peștera Liliecilor. În aceeași peșteră se află două mănăstiri rupestre unice în țară. La 5 kilometri de Bistrița se află Arnota, o altă perlă a monahismului din Vâlcea. Tot în zona Olteniei nu trebuie ratată Mănăstirea Polovragi din județul Gorj.
Țara mănăstirilor pictate, un alt paradis natural al României
Pentru cei care trăiesc în Moldova, o destinație turistică pascală, un tur al mănăstirilor se poate face mai ales în Bucovina. Acestea sunt în general grupate în arealul Vicov-Rădăuți-Câmpulung Moldovenesc. Este vorba despre faimoasele ctitorii voievodale ale domnitorilor Moldovei, bisericile pictate din impresionante complexe monahale. Cele mai celebre sunt Voroneț, Sucevița, Moldovița, Putna și Humor. Nu trebuie însă uitată nici ctitoria ștefaniană de la Pătrăuți, acolo unde poate fi văzut un portret votiv al voievodului.
Mănăstirea Moldovița se află în comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava și este ctitorie a lui Petru Rareș din 1532. Sucevița, în schimb, a fost sfințită în 1586 și este o ctitorie a puternicei familii boierești a Movileștilor. Mănăstirea se află în comuna cu același nume din județul Suceava. Voronețul, o mănăstire faimoasă pentru albastrul său, dar și pentru pictura deosebită, se află în satul Voroneț, aparținând administrativ de orașul Gura Humorului, județul Suceava. Datorită frumuseții și importanței sale, Voronețul este supranumit „Capela Sixtină a Estului”. Nu departe de Voroneț, în Gura Humorului se află și mănăstirea Humor, ctitorie a logofătului Toader Bubuiog din secolul al XVI lea.
Perla mănăstirilor bucovinene rămâne totuși mănăstirea Putna, un mare complex monastic, ctitorit de Ștefan cel Mare în anul 1469. A fost mereu un important centru cultural și monastic, înconjurat de legendă și o natură superbă. Este poziționat în satul Putna, în apropiere de Vicovu de Jos, județul Suceava. În apropiere se află chilia lui Daniil Sihastrul, într-un cadru natural de vis. Bucovina oferă pe lângă frumusețea mănăstirilor și a vestigiilor istorice, o gastronomie aparte, peisaje de vis dar și o expresie aparte a artei populare.
Dacă tot rămânen în Moldova, nu trebuie să ratăm mănăstirile din județul Neamț. În special mănăstirea Neamțului, ctitorie a voievodului Petru I Mușat dar nici „Athosul” Neamțului, cu mănăstirile Sihăstria, Petru Vodă și Sihla, renumite pentru marii duhovnici care s-au nevoit acolo, inclusiv Ilie Cleopa, canonizat de curând. Nu strică o vizită nici la Agapia și Văratec două mănăstiri de maici, de secol XVII-XVII deosebit de frumoase. Ca și în cazul Bucovinei, pe lângă mănăstiri, în județul Neamț poate fi vizitată renumita Cetate a Neamțului dar pot fi făcute și plimbări în natură.
În județul Iași, rămânând tot pe plaiuri moldave, nu trebuie ratate mănăstirile istorice, adevărate perle ale trecutului și monahismului. Este vorba despre Hadâmbu, Bârnova și Galata, ctitorite în secolele XVI-XVII. Hadâmbu se află la 30 de kilometri de Iași, în comuna Mironeasa. Bârnova se află într-un paradis natural la 12 kilometri de Iași, iar Galata, fondată de Petru Șchiopul se află chiar în municipiul Iași. Dacă ne ispitește nordul extrem, Botoșaniul este cea mai bună variantă. În comuna Vorona, într-un peisaj de vis pot fi descoperite două mănăstiri de poveste, dar și chilia Cuviosului Onufrie,după un drum inițiatic prin pădure. Nu trebuie ratată nici mănăstirea Coșula, o ctitorie medievală a vistiernicului Mateiaș în secolul al XVI lea,cu al său faimos „galben de Coșula”. La marginea municipiului Botoșani se află Mănăstirea Popăuți, ctitorie a lui Ștefan cel Mare.
Maramureșul spiritualității dăltuite în lemn
Maramureșul este o altă zonă istorică renumită pentru mănăstirile sale unice în Europa. Specialiștii spun că în Maramureș nicio biserică nu seamănă una cu alta, fiind unice în felul lor. Perla coroanei de mănăstiri a Maramureșului este, fără îndoială, Mănăstirea Bârsana, inclusă în patrimoniul UNESCO. Bârsana se află în comuna cu același nume și a fost construită în anul 1711 de preotul nobil Ioan Ștefanca. Complexul găzduiește nu mai puțin de opt biserici de lemn, printre care și Biserica Veche, din secolul al XVII lea. Mănăstirea Bârsana reprezintă nu doar un monument istoric de o valoare inestimabilă, dar și un loc al spiritualității maramureșene, un loc unde oamenii păstrează vechile tradiții nealterate.
Tot în Maramureș se află și Mănăstirea Săpânța Peri, cea mai înaltă construcție de lemn din Europa. A fost înființată în anul 1997, la marginea satului Săpânța, pentru a aduce aminte de o veche biserică de lemn, din Maramureșul medival, din localitatea vecină Peri. Nu trebuie ratată ocazia de a vizita și cimitirul vesel din Săpânța aflat în zonă și desemenea inclus în Patrimoniul Unesco. Nu trebuie să părăsiți Maramureșul fără o vizită și la Botiza, în satul cu același nume. Biserica de lemn din Botiza a fost construită în 1699 în Vișeul de Jos, ctitorie a nobilului Ștefan Pop, dar a fost transferată în 1899 la Botiza pe locul unei alte biserici de lemn de secol XVI. Pe lângă frumusețea bisericilor de lemn, în Maramureș vă puteți bucura garanta de peisaje absolut fermecătoare, de veselia oamenilor dar și de bogăția tradițiilor. Nu trebuie ratată nici gastronomia locală, dar nici faimoasa pălincă.
Centrele de pelerinaj ale Ardealului
În zona Transilvaniei nu trebuie ratate trei lăcașuri de cult foarte importante. Este vorba despre mănăstirea Nicula din județul Cluj. Este unul dintre cele mai importante centre de pelerinaje din România, mai ales al celor de rit greco-catolic. Originel complexului monahal datează din secolul al XVII lea iar în biserica principală se află o icoană pictată de celebrul meșter Luca din Iclod. Este considerată o icoană făcătoare de minuni care ar fi lăcrimat aproape 30 de zile, în anul 1699. Această mănăstire a fost un important centru de meșteri iconari, de un a debutat tehnica picturii pe sticlă. Chiar mai faimoasă este mănăstirea Prislop, situată în satul Silvașul de Sus, Hunedoara. Datorită faptului că aici se află mormântul lui Arsenie Boca, mănăstirea a devenit un important loc de pelerinaj cu sute de mii de turiști anual. Mănăstirea a fost ctitorită în secolul al XVI lea de către domnița Zamfira, fata lui Moise Vodă din Țara Românească.
Din secolul al XVIII lea și până în 1948, mănăstirea a fost trecută ritului greco-catolic. Ulterior a revenit la ritul ortodox. În zona, impresionant este și peisajul, mai ales că mănăstirea se află într-o poiană la 640 de metri altitudine. În Ardeal, nu trebuie ratată nici Mănăstire Sâmbăta de Sus, ctitorie a Brâncovenilor la finele secolului al XVII lea. Mănăstirea se află în localitatea cu același nume din județul Brașov, într-o locație de vis, la poalele Munților Făgăraș. Biserica de zid, realizată prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu, este o adevărată perlă a arhitecturii brâncovenești. Mănăstirea a avut o istorie zbuciumată dar a rămas renumită și prin faptul că aici a dus viață monastică și Arsenie Boca.