Bucureşti, în top 10 oraşe europene datorită ratei de creştere a numărului de vizitatori în ultimii şapte ani

Capitala României figurează pe locul 8 în clasamentul oraşelor cu cea mai mare rată de creştere a numărului de vizitatori în ultimii şapte ani, depăşind în această privinţă oraşe precum Barcelona, Dublin, Paris, Praga sau Roma, potrivit Indexului “Mastercard Global Destinations Cities”.

Diferenţa dintre primele 10 oraşe de destinaţie la nivel global şi cele mai importante 10 oraşe după rata de creştere sugerează că Europa a devenit din ce în ce mai importantă pentru peisajul economic mondial, arată autorii studiului.

“Praga şi Viena fac parte din top 20 al oraşelor de destinaţie în funcţie de numărul de vizitatori internaţionali, însă elementul-cheie al ediţiei din acest an a indexului constă în faptul că Budapesta, Bucureşti şi Sofia au intrat în top 10, în ceea ce priveşte oraşele europene cu cea mai mare rată de creştere”, a declarat George Simon, division president pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Mastercard.

Hamburg a înregistrat cea mai mare rată de creştere, de 8,7%, a numărului de vizitatori internaţionali pe parcursul ultimilor şapte ani.

Următoarele clasate sunt Berlin (8%), Istanbul (7,8%), Copenhaga (7,7%), Lisabona (7,4%), Budapesta(7,2%) , Dusseldorf (7,2%) , în timp ce Bucureştiul (7,1%) se clasează pe poziţia a opta, cu o rată de creştere superioară Sofiei (6,9%) sau Barcelonei (6,7%).

În funcţie de numărul de vizitatori, Bucureştiul se află pe locul 81 în topul Mastercard, cu peste un milion de turişti estimaţi pentru anul acesta.Potrivit raportului, chetuială totală înregistrată de vizitatori în Bucureşti, în 2016, se ridică la circa 270 milioane de euro.

Pe plan internaţional, Bangkok este cel mai bine clasat oraş în topul după numărul de vizitatori, cu circa 21,47 milioane vizitatori internaţionali în 2016.

Indexul Mastercard Global Destinations Cities furnizează un clasament al celor mai vizitate 132 oraşe din lume, pe baza numărului estimat de vizitatori şi a volumelor cheltuite de aceştia, oferind în acelaşi timp o mai bună înţelegere a modului în care oamenii călătoresc şi a cheltuielilor efectuate de aceştia, la nivel global.