Rețeta cu care nu dai greș niciodată pentru pasca tradițională de la masa de sărbători. În ce constă secretul

Bucatele cu semnificaţii religioase au secretele lor, bune de respectat pentru o masă pascală care să ne ungă la suflet.

Vrâncenii ţin la tradiţii. Se pregătesc să petreacă Paştele cu ouă roşii, cozonac şi drob de miel.

În Vrancea, tradiţia spune că de pe masa de Paşti nu trebuie să lipsească pasca, pentru că Iisus a împărţit pâine ucenicilor săi.

Specialist în prepararea „pâinii lui Isus” este şi Luminiţa Avram, profesor de industrie alimentară la Colegiul „Valeriu D. Cotea” din Focşani, care foloseşte reţeta pe care a învăţat-o de acasă, de la mama ei.

Luminiţa spune că aluatul pentru pască este la fel ca cel pentru cozonaci. De fapt gospodinele prepară pasca odată cu cozonacii, ştiut fiind faptul că la sate acestea au cuptoare mari în curte, din cărămidă.

„Concret, pentru 1 kg făină este nevoie de 4 - 5 gălbenuşuri, 250 g zahar, 1 linguriţă sare grunjoasă , dizolvată în prealabil în puţină apă călduţă, 50 g drojdie, coaja rasă a unei lămâi, o sticluţă esenţă de vanilie, 50 g unt, câteva linguri smântână şi lapte prins. Cantitatea de lapte este variabilă, se adaugă treptat, până se obţine un aluat nici prea tare, dar nici moale. La finalul frământatului se adaugă uleiul, circa 250 ml. Drojdia este bine să fie folosită sub formă de maia, se adaugă peste ea puţin zahăr şi puţină apă călduţă, niciodată prea caldă”, ne spune Luminiţa Avram.

Specialista ne dezvăluie şi un secret de care trebuie musai ţinut cont, şi anume  ca apa să nu aibă temperatura mai mare de 45 grade, pentru că sarea, dacă intră în contact direct cu drojdia, distruge aluatul, care nu se mai dospeşte.

După plămădire, urmează umplutura.

"Pentru umplutură este nevoie de brânză proaspătă de vaci, între 500 g şi 1000 g, în funcţie de cât vrea gospodina să pună. Dacă aceasta are şi caş proaspăt este şi mai bine, se amestecă cele două ingrediente cu puţină sare, zahăr cam 150 -200 g, stafide si câteva gălbenuşuri până umplutura are o consistenţă groasă, care nu curge. Şi în aceasta se poate adăuga coajă de lămâie rasă si esenţă de vanilie. Vasul în care se coace pasca trebuie să aibă forma rotundă. După ce aluatul s-a dospit, o treime din acesta se întinde într-un strat subţire cu care se acoperă vasul pe toată suprafaţa, se adaugă umplutura, iar din restul aluatului se fac împletituri în 3 fitiluri. Din 2 împletituri se face o cruce care se aşează in mijlocul vasului, pe tot diametrul acestuia. De asemeni, şi marginea vasului va fi acoperită tot cu o împletitură din trei fitiluri. Înainte de a fi introdus la cuptor, vasul cu pasca va mai ţinut la dospit şi unse împletiturile cu ou bătut. Toate ingredientele folosite la prepararea aluatului trebuie să fie călduţe. Este de preferat utilizarea laptelui prins ( bătut) şi doar a gălbenuşurilor pentru fragezimea produsului. Cuptorul, ca la coacerea oricarui alt aluat dospit, trebuie în prealabil încălzit. În cazul cuptoarelor din cărămidă aflate în gospodăriile din zona de munte se face focul în mijlocul acestuia până la arderea completa a lemnelor introduse. Când gospodina consideră că s-a atins temperatura necesară se scoate jarul rezultat din arderea lemnelor si se testează această temperatură, prin introducerea unui băţ în vârful căruia se pune o hârtie de ziar. Dacă ziarul ia foc imediat, atunci cuptorul este prea încins si se mai aşteaptă puţin. Timpul la cuptor este de 45- 60 minute. Brânza trebuie să fie bine scursă , iar caşul de vacă are rolul de a lega mai bine umplutura, să nu curgă”, este reţeta de pască a Luminiţei Avram, pe care dacă o veţi respecta întocmai nu aveţi cum să daţi greş.