Prăjiturile cu legume, deserturile viitorului

Deserturile clasice sunt înlocuite de improvizaţii neaşteptate pe bază de legume, precum sparanghel sau fenicul. Aşa că tarta din mazăre cu ciocolată sau îngheţata cu ţelină devin opţiuni gustoase pentru cei care vor să trăiască mai sănătos.

Nu mai este vorba de tortul cu morcovi care s-a instalat de ceva timp în preferinţele gurmanzilor de pretutindeni, ci de tipuri noi de reţete, precum panna cotta cu conopidă, budincă din pâine şi ţelină sau îngheţată din păstăi de tonka. Este vorba de bucătărie dusă la alt nivel, cu alternative hipocalorice într-o lume dominată de preparate bogate în calorii.

Revista  britanică „Olive Magazine” a prezis, la începutul anului, că vegetalele vor deveni baza principală a fiecărui preparat, ca parte „a unei mode ciudate”. Şi a avut dreptate. Legumele au devenit noua tendinţă în ceea ce priveşte ingredientele principale pentru... orice, practic.

Morcovul şi sfecla, pionierii dulciurilor 

Primii paşi în folosirea legumelor pentru deserturi, combinaţia de sfeclă roşie şi ciocolată sau plăcinta cu cartof dulce, preferata lui Elvis Presley, au pregătit terenul pentru explozia de combinaţii de astăzi. 

În zilele în care zahărul era raţionalizat, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, morcovii şi ţelina au fost folosite intens în realizarea dulciurilor, pe post de înlocuitor.  Reţete de budinci, gemuri, caramele, acadele, fursecuri şi tarte cu sau din morcovi au fost inventate cu sutele în acea perioadă.

La acest moment, gama legumelor pregătite să dea gust deserturilor este mult mai largă. Astăzi, sparanghelul poate fi servit sub formă de parfait cu îngheţată de măsline negre sau cu bezea de măsline negre şi şerbet de nucă de cocos. Apoi mai sunt deserturile panna cotta cu conopidă sau şerbeturile din ţelină şi fenicul.

„Iese o îngheţată grozavă din legume. Morcovi, ţelină roşie, orice conţine zahăr, trebuie doar date prin blender, congelate şi servite cu puţin sirop”, a declarat chef-ul Chris Horridge, pentru „The Guardian”.

Ţelină pe băţ şi ciocolată albă

Păstăile de tonka, din familia Fabaceae, sunt iarăşi pe val când vine vorba de improvizaţii. Este folosită ca alternativă pentru vanilie în îngheţate şi creme brulee.

Bucătarul britanic Satwant Singh „Sat Bains”, care deţine un restaurant cu două stele Michelin, în Notting Hill, Londra este specializat în desertul parfait de lămâie cu fenicul murat şi busuioc. Bains mai are şi o altă obsesie, de această dată cu rădăcina de ţelină, pe care o foloseşte în pâine sau budincă, preferata lui fiind îngheţata de ţelină sau ţelină pe băţ, glazurată cu ciocolată albă şi pudrată cu coriandru, chimion şi seminţe de fenicul.

În cadrul altui restaurant britanic, Hibiscus, tarta de mazăre cu ciocolată neagră, mentă şi umplutură de ciocolată albă a devenit prima opţiune a clienţilor când vine vorba de desert.

Harry Eastwood, chef şi autor al mai multor volume de specialitate, este o „evanghelistă” al legumelor folosite în prăjituri, „datorită texturii lor grozave”.

„Dulciurile cu legume sunt mai uşoare, mai pufoase şi mai moi, dar au şi un tip de dulceaţă mult mai subtilă decât cea oferită de zahăr.

Cartoful dulce, dovleacul sau rădăcina de ţelină sunt zaharuri naturale, motiv pentru care poţi renunţa la cel rafinat şi la făină”, a explicat aceasta noua tendinţă. Iar într-o vreme în care număratul caloriilor a devenit un sport, prăjiturile din legume devin un înlocuitor de succes al zahărului.