Boala misterioasă care duce la dispariţia somnului. Povestea bărbatului care şi-a donat creierul pentru a afla cauzele afecţiunii

Un bărbat de 53 de ani şi-a donat creierul în scop ştiinţific, pentru a se putea afla cauzele care duc la apariţia „insomniei fatale”.

Dacă traversaţi o perioadă în care somnul nu este de cea mai bună calitate şi vă simţiţi epuizat, aflaţi că sunt oameni care se confruntă cu probleme mult mai grave. Aceştia suferă de "insomnie fatală", o boala crudă, care se manifestă prin zeci de nopţi nedormite.

Cercetătorii au început să caute cauzele bolii, după ce Silvano, un italian care a trăit în anii ʹ80, s-a hotărât să-şi ofere creietul pentru a se putea face cercetări cu privire la misterioasa boală.

 În vârstă de 53 de ani, bărbatului era pe un vas de croazieră când blestemul „insomniei fatale” l-a lovit. I s-au micşorat pupilele atât de mult, încât aveau dimensiunea unui vârf de ac. Şi-a dat seama ce i se întâmplă, boala manifestându-se înainte şi la tatăl şi două dintre surorile sale. Ştia că trebuie să se aştepte la simptome precum tremurături, constipaţie şi impotenţă. Însă cel mai terifiant lucru era dispariţia somnului care, după câteva luni, avea să se încheie cu un deces, scrie bbc.com.

Bărbatul s-a prezentat la un laborator care studia tulburările de somn în cadrul Universităţii din Bologna. Le-a spus medicilor că este conştient că mai are de trăit maxim 8-9 luni şi că doreşte să îşi doneze creierul în scop ştiinţific, pentru a se afla cauza bolii.

După moartea acestuia, oamenii de ştiinţă au descoperit că în cazul pacienţilor care suferă de „insomnie fatală”, prionii (proteine din creier care işi modifică structura în urma infecţiilor), suferă o mutaţie genetică ce le oferă rezistenţă în faţa sistemul imunitar, ajungând în cele din urmă să otrăvească neuronii.

Din această cauză, în timpul somnului, pacienţii mimau activităţile pe care le desfăşurau în timpul zilei, înregistrând cicluri de mişcare rapidă a ochilor.

Deşi la început s-a crezut că cercetătorii aflaseră soluţia care le asigura dublarea şansei de viaţă bolnavilor, studii ulterioare au infirmat capacitatea tratamentului de îmbunătăţire a rezultatelor.

Boala apare după vârsta de 40 de ani, de cele mai multe ori manifestându-se la mai mulţi membri ai aceleiaşi familii, fapt care demonstrează că poate fi transmisă genetic.