Banii de buzunar ai noii generaţii

Adolescenţii şi tinerii de azi consideră că trebuie să aibă propriul buget pentru a-şi cumpăra tot ce au nevoie, de la chipsuri până la gadgeturi. Psihologii avertizează că încurajarea unui astfel de comportament le va dăuna şi-i va face superficiali.

Petrec tot mai mult timp în cluburi sau printre gadgeturi, iar obsesia banilor îi face mai superficiali. Cea mai apreciată valoare este pentru ei libertatea, după cum arată un studiu recent realizat de IMAS. Potrivit unui sondaj efectuat la nivel global de compania americană Boy Scouts of America, 62% din părinţii chestionaţi susţin că le oferă copiilor care au între 14 şi 18 ani, în medie, 25 de dolari (80 de lei) pe săptămână. Acelaşi studiu arată că fetele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 17 ani primesc mai mulţi bani decât băieţii, iar începând cu vârsta de 18 ani, părinţii le oferă mai mulţi bani băieţilor.

„Majoritatea tinerilor doresc să aibă foarte mulţi bani şi sunt de părere că vor ajunge să câştige de trei ori mai mult decât salariul mediu. Cu toate acestea, elevii şi studenţii din întreaga lume spun că bugetul lor este cu mult depăşit de dorinţele pe care le au", spune psihologul american Dave Ramsey.

Părinţii de azi spun că „pe vremea lor", dacă aveai nevoie de bani de buzunar, trebuia să ţi-i câştigi, iar pacheţelul de la şcoală însemna un sandviş cu parizer sau cu margarină şi dulceaţă.

În aceste condiţii, mulţi au păreri ferme când vine vorba de bugetul odraslelor şi consideră că suma de 80 de lei pe săptămână ar fi prea mare pentru nevoile unui adolescent care are tot ce-i trebuie acasă. „Cred că 10 lei pe zi este o sumă suficientă. Pentru ce să aibă mai mulţi? Colegi ai fiicei mele, care au o posibilitate materială mai bună, cheltuiesc pe ţigări, energizante şi chiar pe etnobotanice banii pe care îi primesc de la părinţii lor", a spus Raluca, mama unei tinere în vârstă de 13 ani.

„Pe vremea mea..."

Şi cei pentru care vremea dependenţei de „sponsorizările" părinţilor nu este atât de îndepărtată spun că aşa-zisele nevoi ale adolescenţilor de azi sunt exagerate. Victor (25 de ani) s-a mutat în Danemarca încă din vremea studenţiei, când a oţinut o bursă de studii. În adolescenţă, bani de buzunar însemnau cei câţiva lei primiţi la sfârşitul săptămânii ca să iasă în oraş cu vreun prieten.

„În şcoala generală apăruseră telefoanele mobile, iar cei care aveau aşa ceva erau consideraţi «cool». Erau cei care aveau mereu bani de suc, de un «croissant» de la chioşcul din colţul şcolii. La liceu, toată lumea avea telefon mobil, iar «valoarea» era măsurată după cât de scump era mobilul. I-am rugat pe ai mei vreun an întreg să-mi cumpere şi mie unul şi-mi spuneau să economisesc alocaţia. Ce să le explic că toţi aveau de trei ori mai mulţi bani de buzunar decât mine şi că singurul motiv pentru care nu mă apucasem de fumat era că nu aveam bani?", povesteşte Victor.

Valentina, elevă în clasa a VII-a la Şcoala Generală nr. 179, din Capitală, susţine că unii părinţii sunt prea zgârciţi în ceea ce priveşte bugetul săptămânal. Ea are şi argumente: „Primesc câte 10 lei pe zi, bani de buzunar, pe care îi cheltuiesc pe ciocolată, sucuri şi chipsuri. Bineînţeles că mi-aş dori mai mulţi bani, dar mama mi-a spus răspicat că nu se va întâmpla asta în următorii doi ani, dar mi-aş dori să-mi pot cumpăra eu haine şi bijuterii noi".

Odată cu vârsta, pretenţiile cresc. „Ai mei îmi dau în jur de 70 de lei pe săptămână, dar îmi ajung pentru maximum trei zile. Cred că mi-ar trebui 200 de lei, deoarece ies cu prietenii, trebuie să-mi cumpăr haine", spune Alina, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Economic Hermes din Capitală. Tânăra adaugă că, în vacanţele de vară, a încercat să-şi rotunjească veniturile şi a lucrat part-time ca promoter.

„Simt nevoia să-şi uimească prietenii"

Diferenţele între dorinţele celor din generaţii diferite sunt însă normale, afirmă specialiştii, deoarece modul de viaţă diferă de la an la an, iar progresul aduce beneficii şi prefaceri. Astfel, în timp ce unele obiceiuri şi comportamente au dispărut, au apărut noi tendinţe şi posibilităţi. Psihologii români sunt însă de părere că această dorinţă a adolescenţilor de a avea cât mai mulţi bani îi poate influenţa pe aceştia atât pozitiv, cât şi negativ, în funcţie de provenienţa banilor.

Dacă banii sunt oferiţi exclusiv de părinţi, copilul va avea impresia că totul i se cuvine. „În adolescenţă, fiecare doreşte să iasă în evidenţă, să fie admirat şi cât mai popular. Tinerii simt nevoia să îşi uimească prietenii, iar cea mai la îndemână metodă este evidenţierea situaţiei materiale, dacă părinţii sunt potenţi financiar. Ei nu mai depun efort pentru a-şi satisface dorinţele, au învăţat că totul li se cuvine. Unii chiar nu mai au nicio satisfacţie atunci când primesc diferite cadouri", spune psihologul Keren Rosner.

Cum nu toţi îşi permit să trăiască aşa cum îşi doresc, inevitabil, apar conflicte între colegii cu posibilităţi financiare reduse şi cei care trăiesc în „austeritate". „La persoanele cu puţine resurse materiale poate apărea insatisfacţia, frustrarea, iar renunţarea frecventă la anumite lucruri poate duce la stări depresive sau la ranchiună", mai explică specialistul.

"La adolescenţii cu puţine resurse materiale poate apărea insatisfacţia, frustrarea, iar renunţarea frecventă la anumite lucruri poate duce la stări depresive sau la ranchiună.''
Keren Rosner psiholog

25 de dolari (80 de lei) primesc săptămânal elevii şi liceenii, potrivit unui studiu realizat la nivel global de Boy Scouts of America.

Materialismul scade inteligenţa emoţională

Psihologii afirmă că schimbarea valorilor societăţii în care trăim este principalul „vinovat" al percepţiei adolescenţilor şi tinerilor faţă de drepturile lor financiare în perioada cât încă se află sub tutela părinţilor. „Copiii din zilele noastre se ghidează spre comportamentul certificat şi exemplificat de media, de viaţa mondenă şi de posibilităţile moderne. Tinerii au ajuns să facă legea şi să ceară fără rezerve orice doresc. Cu cât au mai mult, cu atât îşi doresc mai mult şi atunci apare o nevoie nesecată şi permanentă de bani. Prin bani obţin atenţie, apreciere şi un statut special", spune Keren Rosner.

O astfel de nevoie îi poate afecta pe adolescenţii şi tinerii de azi şi la nivelul inteligenţei emoţionale, care are de suferit atunci când aceştia nu reuşesc să-şi ocupe timpul liber dacă nu au bani de ieşiri în oraş. Psihologii sunt de părere că generaţia tânără are nevoie de stimuli foarte puternici pentru a se simţi bine, faţă de cele anterioare, care se puteau distra având la dispoziţie doar o chitară. „Obsesia banilor duce generaţia nouă până la un punct în care partea materială este covârşitor de importantă. Adolescenţii şi tinerii nu mai sunt atenţi la trăirile lor, iar inteligenţa emoţională scade odată cu dorinţa de a deveni bogaţi", încheie psihologul.

Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI