„A fi” în loc de „a avea”. Noua regulă după care cheltuiesc bogaţii lumii

Miliardarii lumii întorc spatele bunurilor de lux şi aleg să-şi cheltuiască milioanele pe experienţe de lux, care le oferă mai mult decât nişte proprietăţi: senzaţii de neuitat, pe care nu oricine le poate avea.

Buticurile de lux şi proprietăţile enorme nu mai sunt un punct de atracţie pentru cei care deţin majoritatea banilor din lume, potrivit cotidianului britanic „The Guardian”. Cei mai bogaţi oameni ai planetei preferă să „simtă” în loc să „aibă”. Vacanţe pline de adrenalină, în cele mai bizare sau exotice locuri din lume, mâncăruri scumpe şi lucrpri de artă, toate pentru a-şi răsfăţa simţurile, cea mai de preţ comoară a omului. 

Din totalul de 1,8 trilioane de dolari cheltuiţi în industria luxului anul trecut, un trilion a fost „investit” în vacanţe extreme, vinuri şi mese scumpe, licitaţii de artă şi alte activităţi mult prea scumpe. 460 de miliarde de dolari au fost cheltuiţi numai pe călătorii, precum excursii în Antarctica. 

Experţii spun că luxul astăzi a trecut de la „a avea” la „a fi”. Bogaţii lumii vor să-şi cheltuiască averile pe lucruri pe care banii nu le pot cumpăra: senzaţii, amintiri, experienţe. 

Zborurile private, clinicile de lux pentru întreţinere corporală, spitalele de cinci stele şi majordomii s-au aflat pe lista lucrurilor dorite de aceştia, anul trecut. Dar a mai rămas loc şi pentru maşinile de lux, pe care s-au cheluit în jur de 400 de miliarde de dolari. Aproximativ cât s-a cheltuit pe piaţa bunurilor de lux, în rest. Aproximativ 50 de miliarde de dolari au fost cheltuite pe cosmetice, alte 150 de miliarde de dolari pe ceasuri şi bijuterii şi cel puţin 60 de miliarde de dolari pe haine. O creştere de 7% anuală este prevăzută pentru următorii doi ani. 

Chinezii, brazilienii, ruşii şi indienii sunt „responsabili” pentru mai mult de 30% din consumul de lux, potrivit cotidianului britanic „The Guardian”. 

O vacanţă de 1,1 milioane euro 

Cazul miliardarului chinez care a cheltuit mai mult de un milion de euro pentru o vacanţă de doi ani, realizată după gusturile sale, a ajuns în atenţia presei internaţionale anul trecut. Peste 1.000 de monumente şi destinaţii Unesco au făcut parte din călătoria sa din jurul lumii, realizată în doi ani. Miliardarul face parte din noua generaţie a Chinei, „generaţia din zahăr”, adică tinerii bogaţi ai ţării. Aceştia reprezintă 13% din milionarii Chinei, dar se aşteaptă să se ajungă la 30% în următorii cinci ani. 

Citeşte şi:

Oraşe din România preferate de străini

Chinezii călătoresc din ce în ce mai mult