A doua cea mai vândută marfă după petrol, cafeaua a fost comercializată iniţial ca remediu medicinal

Cafeaua a apărut în Europa în secolul al XVII-lea, iar prima cafea europeană a fost comercializată în farmacii ca remediu medicinal.

Experienţa consumului de cafea este mai mult decât un ritual de răsfăţ gustativ cu numeroase beneficii pentru sănătate, jucând un rol important în multe culturi din lume şi prin crearea unui context de socializare alături de familie, prieteni, colegi.

Asociaţia Română a Cafelei transmite o serie de curiozităţi despre băutura care ne înseninează dimineţile şi care este considerată una cele mai populare băuturi din lume după apă, cu peste 400 de miliarde de ceşti consumate în fiecare an.

1. Sunt 2 tipuri de boabe de cafea: Arabica şi Robusta

În general, arborele de cafea se cultivă pe o rază de 1.000 de mile în jurul Ecuatorului, de la Tropicul Cancerului în Nord, până la Tropicul Capricornului în Sud. Există două tipuri de boabe de cafea ce sunt folosite la prepararea cafelei comercializate – Robusta şi Arabica. Robusta are condiţii propice la altitudini mai joase, în timp ce Arabica este adaptată la altitudini mai înalte. Arborii de cafea produc în medie 2 până la 4 kilograme de fructe şi un bun culegător poate recolta 45 până la 90 de kilograme de fructe de cafea pe zi; din care vor fi produse 18 kilograme de boabe de cafea.

2. Cafeaua se cultivă în peste 50 de ţări din întreaga lume şi este cea mai vândută marfă din lume, după petrol.

Principalele ţări furnizoare de cafea sunt Brazilia, Columbia şi Vietnam. Cafeaua Arabica reprezintă aproximativ trei sferturi din cafeaua cultivată în întreaga lume. Este cultivată în toată America Latină, Africa Centrală şi de Est, India şi în Indonezia. Cafeaua Robusta este cultivată în Africa de Vest şi Centrală, în toată Asia de Sud-Est şi în Brazilia. Brazilia este cea mai mare naţiune exportatoare de cafea, iar Vietnamul şi-a triplat exporturile între 1995 şi 1999 şi a devenit un producător important de boabe Robusta.

3. Profilul senzorial al unei ceşti de cafea variază în funcţie de mai mulţi factori, inclusiv: tipul şi amestecul boabelor de cafea, sursa geografică, metoda de prăjire

Cafeaua oferă un amestec complex de diferite arome, care produc împreună o gamă de experienţe senzoriale. Aroma cafelei provine din diferiţi compuşi volatili produşi prin prăjirea cafelei. Uleiul din cafea, care reprezintă aproape 10% din boabele prăjite de cafea, generează mare parte din savoarea sa. Prăjirea declanşează o serie de procese în boabe, generând dezvoltarea compuşilor volatili care contribuie la profilul aromatic.

4. Cafeaua a apărut în Europa în secolul al XVII-lea. Prima cafea europeană a fost comercializată în farmacii ca remediu medicinal.

Curând aveau să se înfiinţeze şi primele cafenele a căror popularitate a crescut foarte repede. Prima cafenea europeană a fost deschisă în Veneţia în 1683.

Din perspectivă istorică, cafenelele erau un punct social de întâlnire important în Europa, iar apariţia lor a încurajat numeroase transformări culturale şi politice pe parcursul secolelor al XVII-lea şi XVIII-lea. Acestea au oferit un for pentru schimbul de opinii favorizând opinia publică la nivelul întregului spectru social. Mai mult, cafenelele erau populare în rândul filosofilor, anticarilor şi istoricilor ca locuri în care oamenii de ştiinţă care împărtăşesc aceeaşi viziune să se întâlnească, să citească, să înveţe de la ceilalţi şi să dezbată.

5. Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espresso

Espresso a fost pregătit manual în Milano, Italia, la începutul secolului al XX-lea. Trecerea timpului a dus la realizarea unei maşinării special concepute pentru crearea băuturii. Folosind apă fierbinte sub presiune şi 42 de boabe de cafea prăjită şi măcinată, espressorul permite extragerea rapidă a aromelor şi formarea unui strat superior de spumă fină şi cremoasă. Lucrătorii din magazinele de cafea care foloseau espressorul erau cunoscuţi în Italia sub numele de „baristas”, iar acest loc de muncă era de cele mai multe ori oferit tinerilor.

6. Cafeina se regăseşte în boabele de cafea şi în alte 60 de specii de plante inclusiv cacao, nucile de kola, frunzele de ceai.

Cafeaua conţine în mod natural o varietate de compuşi inclusiv cafeina, antioxidanţi şi diterpeni. Aceştia contribuie nu doar la aroma sa unică, dar şi la mult cercetatele efecte benefice ale cafelei.

7. 100 ml de cafea simplă, fără zahăr sau lapte au doar 1-2 kcal

Cafeaua neagră conţine cantităţi reduse de micronutrienţi, grăsimi, carbohidraţi şi proteine, de aceea are doar 1-2 kcal per 100ml. Profilul nutriţional final al cafelei este influenţat de dimensiunea ceştilor, de adăugarea laptelui, frişcăi, zahărului sau a îndulcitorilor care pot conduce la creşterea conţinutului caloric.