4 sfaturi eficiente pentru încetinirea ritmului de viaţă şi reducerea stresului
0Trăim în era internetului, în care totul se desfăşoară cu rapiditate, iar viaţa cotidiană este o adevărată cursă. Pentru sănătatea noastră fizică şi mentală încetinirea activităţilor de zi cu zi ar putea avea efecte extraordinare, reducând în mod eficient nivelul stresului.
În această idee, publicaţia „Psychology Today” aduce în atenţia cititorilor patru paşi prin care stresul de zi cu zi poate fi menţinut la un nivel acceptabil, sfaturile fiind inspirate de „Slow Movement“, un fel de revoluţie culturală menită
să atragă atenţia lumii întregi că progresul şi accelerarea ritmului de viaţă ne afectează din ce în ce mai mult.
„Programul de încetinire“ iniţiat de „Psychology Today“ presupune, printre altele, acordarea unei perioade mai lungi de timp unei acţiuni, evitarea presiunii psihologice şi a grabei, care, după cum spune o vorbă din popor, „strică treaba”. Anxietatea şi stresul vor fi reduse odată adoptate aceste măsuri simple:
1. Dublează timpul pe care îl acorzi, în mod normal, rezolvării unei sarcini
Dacă în mod normal acorzi 20 de minute citiri mailurilor şi răspunsurilor aferente, încearcă să ridici timpul la 40 de minute. Fă o pauza pentru micul dejun, pentru a citi un articol sau ca să asculţi o melodie.
2. Desfăşoară activităţile cu „încetinitorul“
Orice faci, fă mai încet. Fie că vorbim despre gândit, tastat pe calculator, navigare pe internet, alergat sau sarcini în gospodărie. Desfăşurarea activităţilor „cu încetinitorul” te va ajuta să te relaxezi, atât mental, cât şi fizic – nu vei mai obosit atât de repede.
3. Stimulează-ţi sistemul nervos parasimpatic
Sistemul nervos vegetativ reglează celelalte sisteme din corp, precum sistemul respirator sau circulaţia sângelui, fără ca noi să fim conştienţi de această acţiune. Acest sistem se împarte în sistemul nervos parasimpatic şi sistemul nervos simpatic. Primul se mai numeşte şi sistemul nervos pentru odihnă şi digestie, fiind responsabil de sentimentul de relaxare şi calm. Cele două sisteme funcţionează împreună, sistemul nervos simpatic fiind cel care activează reacţiile de alertă în caz de pericol. În timp ce acţiunea unuia creşte, a celuilalt descreşte.
Unii oameni trăiesc într-o stare continuă de alertă şi anxietate. Printre cauzele acestor stări se numără presiunea timpului, efectuarea mai multor activităţi simultan sau rapiditatea executării activităţilor. Cu alte cuvinte, sistemul nervos parasimpatic trebuie stimulat pentru a „echilibra“ efectele sistemului nervos simpatic. Pentru restabilirea balanţei, autorul Rick Hanson a scris o carte numită „Creierul lui Buddha”, care conţine tehnici pentru stimularea sistemului parasimpatic. Iată câteva dintre acestea:
1. Respiră adânc pentru a-ţi regla respiraţia. Pune o mână pe stomac şi urmăreşte felul în care abdomenul urcă, iar apoi coboară.
2. Combină respiraţiile adânci cu meditaţia – eliberează-ţi mintea şi distrageţi atenţia de la tot ce se întâmplă în jurul tău pentru un moment. Dacă sistemul nervos simpatic este în stare de alertă, meditaţia şi respiraţiile te vor ajuta să reglezi balanţa şi să-ţi pui sistemul nervos parasimpatic la treabă.
3. Foloseşte-ţi imaginaţia pentru stimularea sistemului parasimpatic. Imaginează-ţi că eşti într-un loc liniştit, precum o pădure sau o plajă nepopulată. Activează-ţi toate simţurile pentru această imagine mentală – vizionează, imaginează-ţi că simţi briza, că auzi sunetul valurilor sau ciripitul păsărilor.
4. Treceţi uşor cu degetul pe buze, unde se găsesc terminaţii nervoase legate de sistemul parasimpatic. Astfel, când îţi atingi buzele, îţi vei recăpăta treptat calmul.
4. Fără multitasking (efectuarea mai multor activităţi simultan)
Seung Sahn, profesor zen coreean, spune: „Când citeşti, fă doar atât. Când mănânci, doar mănâncă, iar când gândeşti, doar gândeşte”. Oricât de greu ar fi să renunţi la obiceiul de a desfăşura mai multe activităţi în acelaşi timp, încearcă să o faci şi să trăieşti momentul. Prin multitasking activăm mai mulţi senzori deodată, obosind, astfel, mai repede.