VIDEO Vă mai amintiţi de Mladen Rudonja, slovenul care a curmat drumul României spre Cupa Mondială din 2002?
0În 2001, România, cu Hagi selecţioner, a jucat baraj de calificare la Campionatul Mondial. După o dublă manşă cu Slovenia, tricolorii au rămas acasă. Eroul slovenilor în acel baraj a fost Mladen Rudonja, care a marcat la Bucureşti singurul său gol din carieră pentru naţionala sa.
Luna noiembrie a anului 2001 este una de tristă amintire pentru România. Tricolorii au jucat baraj cu Slovenia pentru a se califica la Campionatul Mondial din Coreea de Sud şi Japonia. În primul tur am pierdut la limită în deplasare, scor 1-2, iar în retur România avea nevoie de o victorie cu 1-0 pentru a ajunge în Asia.
Omul negru pentru România la acea dată a fost Mladen Rudonja, care a punctat la Bucureşti şi a deschis calea naţionalei Sloveniei spre turneul final. Golul egalizator al lui Cosmin Contra nu a mai contat, deoarece meciul s-a terminat 1-1 şi tricolorii rămâneau să vadă Mondialul din faţa televizorului.
Rudonja are acum 42 de ani şi nu mai joacă fotbal din 2009. El a rămas în istoria Sloveniei pentru acel gol marcat la Bucureşti, acesta fiind singurul pe care atacantul l-a reuşit pentru naţionala sa în toată cariera. Rudonja a mai jucat pentru prima reprezentativă încă doi ani, până în noiembrie 2003. Faima căpătată în 2001 l-a propulsat pe sloven în atenţia marilor cluburi ale Europei, Portsmouth fiind cea mai mare echipă la care a evoluat atacantul. În rest, Rudonja a jucat doar la cluburi obscure din Slovenia şi Cipru (Apollon Limasol sau Anorthosis Famagusta).
În prezent, fostul atacant sloven scouter pentru un club din liga a IV-a engleză.
Mladen Rudonja a povestit în urmă cu doi ani cum s-a simţit după ce a marcat golul care a lăsat România acasă şi a calificat pentru prima dată în istorie Slovenia la un Mondial. "Îmi amintesc liniştea şi ploaia. Stadionul era plin, iar până când am marcat, nu cred să fi fost vreun spectator care să se fi oprit din strigat. În momentul acela, totul s-a oprit. Nu pot să descriu tăcerea. Vă zic doar atât. După golul meu, pe stadion se auzea doar ploaia! Timp de o secundă, am ascultat cum ploua. Apoi, ca să mă asigur că e adevărat că am marcat, m-am uitat la tuşier. Avea steagul jos. Am privit apoi spre arbitrul de centru, care arăta deja spre centrul terenului. Apoi am simţit cum mă îmbrăţişează colegii. Este unul dintre momentele pe care le preţuiesc cel mai mult în viaţa mea", a spus pentru EVZ slovenul.