VIDEO În noiembrie 2004, Iordănescu pleca pe uşa din dos a naţionalei. Imagini inedite de la ruşinea din Armenia
02004. Ultimul meci la naţională pentru Anghel Iordănescu a fost pe 17 noiembrie şi s-a terminat cu un rezultat ruşinos consemnat în istoria primei reprezentative.
Armenia, aflată la un nivel net inferior celui de acum, a ţinut în şah echipa lui „Generalului”, la Erevan, scor 1-1. La două zile de de la meci, Iordănescu şi-a anunţat demisia de la echipa naţională, încheind cel de-al doilea mandat, unul în care a ratat calificarea la Euro 2004 şi a compromis-o pe cea la CM 2006. Dincolo de rezultatul din Armenia, în despărţirea de Iordănescu a contat şi haosul care se instalase la echipa naţională. Erau vremurile în care Mutu îşi petrecea nopţile din cantonament prin baruri şi reuşise să-i atragă după el şi pe alţii, gen Lobonţ sau Neaga, depistaţi într-un club înaintea meciului cu Macedonia, de la Craiova.
A avut mulţi absenţi
România începuse campania cu trei victorii, 2-1 cu Finlanda, 2-1 cu Macedonia şi 5-1 cu Andorra, dar pierduse la Praga, 0-1 cu Cehia, iar egalul din Armenia avea gustul unei înfrângeri, mai ales că „tricolorii” nu jucaseră cu Olanda, favorita grupei. Iordănescu s-a despărţit de naţională după un meci în care n-a avut la dispoziţie mulţi titulari: Lobonţ, Contra, Chivu, Iencsi, Raţ, Mutu, Pancu, Florentin Petre, Dănciulescu şi Marius Niculae. Din acest motiv, selecţionerul a mizat pe fotbalişti din linia a doua: Stoican (foto în galben), Dancia, Tararache, Măldărăşanu.
„Tata Puiu” a ieşit atunci pe uşa din dos a naţionalei. Supăraţi pentru rezultatul din Armenia, fanii au aşteptat echipa la aeroport şi au scandat „Iordănescu, Partidul, România!” şi „Demisia! Demisia!”. Lumea era deja nemulţumită că antrenorul începuse să amestece fotbalul cu politica, urmând să candideze în aceeaşi lună, noiembrie 2004, pentru un post de senator, din partea PSD. Întrebat despre reacţia fanilor la adresa lui, Iordănescu a răspuns: „E firesc ce se întâmplă. Am obţinut un rezultat care produse multă amărăciune!”
Socotindu-se criticaţi pe nedrept, jucătorii au decis înainte de meciul cu Armenia să intre în „silenzio-stampa”, la iniţiativa lui Stelea şi Mutu. Ultimul tocmai fusese suspendat de Chelsea după ce fusese depistat pozitiv, pentru consumul de cocaină, şi nu mai avea voie să joace nicăieri până în mai 2005.
Iordănescu l-a luat la naţională, pentru a se pregăti cu echipa, iar Mutu a mers şi în Armenia. Sosirea jucătorilor a fost tensionată, ei având de suportat ironiile fanilor, care aflând că nu vor să dea declaraţii, le-a strigat: „Am văzut că aţi vorbit pe gazon”. La vremea respectivă, un egal cu Armenia, chiar şi în deplasare, era o tragedie destul de mare. Demisia lui Iordănescu a fost forţată de FRF, Mircea Sandu acceptând presiunile pe care le făceau Dumitru Dragomir şi Ioan Becali, care-l vroiau pe Piţurcă selecţioner. La despărţire, Iordănescu a luat asupra sa, întreaga vină a eşecului. „Consider demisia mea un gest de normalitate după jocul şi rezultatul din Armenia, indiferent de circumstanţele care au fost. Mă dau la o parte în interesul echipei naţionale şi cred că avem resurse să facem o echipă care să aducă românilor o nopuă calificare”, a spus Iordănescu la despărţire.
83 de meciuri ca antrenor la naţională are Anghel Iordănescu, 49 dintre ele terminându-se cu victorii