Stadion de Cupă Mondială, organizăm nunţi. Brazilia a rămas cu trei "elefanţi albi" după World Cup 2014

Brazilia a rămas cu cel puţin trei „elefanţi albi”, arene care au costat enorm şi nu-şi mai găsesc utilitatea după încheierea Cupei Mondiale. Pentru a mai acoperi din cheltuieli, autorităţile închiriază stadioanele pentru nunţi, aniversări sau reuniuni religioase.

11,2 miliarde de dolari a cheltuit Brazilia pentru organizarea Cupei Mondiale, patru miliarde din această sumă fiind îndreptată spre modernizarea sau ridicarea din temelii a celor 12 stadioane.

Însăşi decizia împărţirii meciurilor pe 12 arene, deşi FIFA ar fi mers pe o variantă cu doar opt stadioane, a stârnit un val de proteste din partea populaţiei, dar şi a economiştilor. Era clar că, odată plecată caravana Cupei Mondiale, Brazilia se va alege cu aşa-zişii „elefanţi albi”, termen folosit în cazul unui produs al cărui cost depăşeşte cu mult utilitatea sa.

Dacă mai punem şi dezolantul rezultat înregistrat de gazde în semifinale, 1-7 cu Germania, e clar că Brazilia nu are de ce să-şi frece mâinile de bucurie, mai ales că urmează alte sacrificii financiare, pentru organizarea Olimpadei din 2016 la Rio de Janeiro.

Economistul brazilian Victor Mateson e de părere că putem numi „cel puţin trei stadioane a căror construcţie nu are nicio justificare”. Iar FoxNews Latino a identificat arenele pe care statul încearcă acum să le treacă în gestiune privată, pentru a scăpa de uriaşele cheltuieli cu întreţinerea lor.

Arena da Amazonia din Manaus (44.000 de locuri). Oraşul din inima Amazonului s-a ales cu un stadion măreţ, fără să aibă o idee ce să facă mai departe cu el. În Manaus nu e nicio echipă în primele trei ligi din Brazilia, iar de la încheierea Cupei Mondiale pe acest stadion s-au disputat doar patru meciuri de fotbal, cu o audienţă minusculă. Pentru a mai acoperi o parte din cei 250.000 de dolari care-i înghite lunar întreţinerea arenei, oficialităţile au închiriat stadionul pentru un turneu de fotbal amatori, trei evenimente religioase şi două concerte şi au ţinut aici „Boi Manaus”, un carnaval organizat în cinstea animalelor domestice (foto jos).

Arena Pernambuco din Recife (46.000 de locuri). Se încadrează perfect în categoria „elefanţilor albi”. Construită într-o suburbie a oraşului, arena are două mari probleme. În primul rând, cele două echipe importante ale oraşului, Santa Cruz şi Sport, preferă să joace tot pe stadioanele lor. Doar Nautico, cea mai neînsemnată grupare, s-a mutat pe Arena Pernambuco, unde atrage extrem de puţini spectatori. Apoi, există în continuare dificultăţi în asigurarea transportului în comun spre această locaţie. Pentru a-şi mai scoate din cheltuieli, autorităţile închiriază stadionul pentru convenţiile „corporatiştilor”, pentru nunţi, iar un copil de 15 ani şi-a ţinut ziua în septembrie aici, invitaţii având acces la vestiare şi pe teren, pentru o miuţă.
  
Arena Panatal din Cuiaba (43.000 de locuri). Oraşul, îndepărtat de metropolele de pe coastă, nu are o echipă în primele două divizii din Brazilia. Autorităţile au fost însă ceva mai inventive, preferând să plătească echipele mari ale ţării, Flamengo, Vasco da Gama sau Corinthians, să vină să joace aici. Chiar şi-aşa, doar trei meciuri au strâns mai mult de 30.000 de spectatori. Stadionul a mai găzduit „Jocurile Poliţiei” sau reuniuni ale cicliştilor.

Brasilia, proiect controversat

Stadionul Naţional Mane Garrincha din Brasilia a fost ridicat cu preţul a 526 de milioane de dolari. În condiţiile în care nici acest oraş nu are o echipă de top, federaţia a mutat câteva derbyuri pe această arenă, tocmai pentru a justifica într-un fel uriaşele costuri. Schema a ţinut doar o vreme, pentru că ultimul meci jucat în Brasilia, între Botafogo şi Atletico Mineiro a adunat sub 4.000 de specatori.
Stadionul de 70.000 de locuri a mai găzduit două concerte (Aerosmith şi Paul McCartney), 11 festivaluri şi 15 evenimente organizate de corporaţii, conform autorităţilor, care susţin că se acoperă astfel întreţinerea arenei.

Amir Sommogi, specialist în finanţe şi marketing sportiv, a declarat pentru Al Jazeera America: „Nu era necesar ca Brazilia să organizeze Cupa Mondială pe 12 stadioane. Dar interesele politice din fiecare regiune au dictat construirea acestor nerealiste şi faraonice stadioane în oraşe precum Cuiaba, Manaus sau Brasilia, unde nu există o cultură fotbalistică”. 

1,46 de milioane de dolari „înghite” lunar arena Maracana din Rio de Janeiro, costuri de întreţinere

8 muncitori şi-au pierdut viaţa în timpul construcţiilor arene, iar 10.800 de oameni au fost nevoiţi să se mute

Partea plină a paharului

Conform unui studiu, meciurile din prima ligă braziliană disputate pe noile arene au fost urmărite, în medie, de 22.500 de spectatori, cu 10.000 mai mulţi ca înainte. „Fanii sunt încă atraşi de noile stadioane, dar interesul lor va scădea în curând, mai ales că preţurile la bilete s-au dublat, iar fotbalul nu e de calitate”, e pesimist finanţistul Sommogi.

Qatarul a făcut un pas înapoi

Rusia nu vrea să înveţe din experienţa brazilienilor, anunţând că vor moderniza sau ridica tot 12 stadioane pentru Mondialul din 2018. În schimb, Qatarul i-a trimis o scrisoare de intenţie preşedintelui FIFA, Joseph Blatter, prin care îşi exprimă dorinţa de a construi doar opt arene, cu patru mai puţine faţă de planul iniţial.