OPINIE „Reghe“ şi „Satana“ sau cum ajung nesimţirea şi aroganţa şi în Orient

Luat peste picior la noi, fotbalul arab a făcut un mare bine fotbalului românesc, în doar câteva luni: i-a luat pe Reghecampf şi pe Piţurcă.

Doi antrenori cu stiluri diametral opuse, dar care au ceva în comun: o aroganţă vecină cu nesimţirea. Din această cauză, nici şi-au dat seama de un lucru esenţial: când ajungi într-un mediu nou, tu trebuie să te adaptezi la el, nu sistemul la tine.

Reghecampf e deja de şase luni în Arabia Saudită, însă nu s-a prins că în fotbalul din Orient meciurile cele mai grele sunt cele în care echipa ta porneşte ca marea favorită. Exact ca în  „dubla“ cu Western Sydney. Înaintea unor astfel de meciuri, cea mai mare provocare e să-i responsabilizezi pe jucătorii locali, care au carenţe mari în ceea ce priveşte mentalitatea. Pur şi simplu, nu se mai concentrează, în sinea lor sunt convinşi că jocul e câştigat dinainte. 

Ce a făcut Reghecampf înaintea returului cu Western Sydney? A făcut circ la conferinţă, îmbrăcându-se în haine de arab. Ce mesaj le transmiţi tu, ca antrenor, elevilor tăi, când te maimuţăreşti în halul ăsta, înaintea meciului decisiv din finala Ligii Campionilor? Şi când aţi mai auzit vreun antrenor cu decenţă să zică despre echipa adversă: „Sper că va rămâne una mică“. 

Reghecampf şi suporterii lui fanatici vor zice mult timp de acum încolo că arbitrajul a fost de vină pentru eşecul din finala Ligii Campionilor. E şi asta o variantă a realităţii. Alta e că în peste 180 de minute de joc, Al-Hilal, o echipă incomparabilă cu Western Sydney, ca buget şi ca lot, n-a fost în stare să bage mingea în poartă. Şi o altă realitate: în ultimele patru meciuri, echipa lui Reghecampf are trei înfrângeri, un egal şi un singur gol marcat.

Dacă primul mare rateu din aventura arabă a lui „Reghe“ a venit după o jumătate de an, în schimb, Piţurcă are mari şanse să fie acasă într-un interval de timp mult mai scurt. Fostul selecţioner nu vorbeşte nicio limbă străină, dar măcar putea să-l roage pe cineva să-i „traducă“ ce înseamnă Mohammad Noor la Al-Ittihad. Să-l excluzi din lot pe căpitanul de 36 de ani al echipei (care e din 1993 acolo!), la nici o săptămână după ce ai ajuns la club, e ca şi cum în sezonul 1989-1990, un antrenor anonim olandez, Mark Wotte să zicem, ar fi aterizat la Universitatea Craiova şi l-ar fi dat afară pe Gică Popescu.

Un alt fost selecţioner, după a doua sa experienţă în Orient, mi-a zis: „Arabii te umplu de bani, ca străin, dar se şi descotorosesc de tine imediat, dacă vor fi nevoiţi să aleagă între tine şi unul de-al lor. Şeicul care conduce clubul, dacă ar avea de ales între mine şi calul lui, cu siguranţă, ar alege calul“. 

Oare între Victor Piţurcă şi Mohammad Noor ce vor alege arabii?