„Nas“, vrăjitorul din Obor

„Adevărul“ îţi prezintă în fiecare sâmbătă povestea numelor mari din fotbalul românesc. Azi e rândul lui Titus Ozon, unul dintre primii purtători ai tricoului cu numărul 10 al naţionalei României. Titus Ozon a început să joace fotbal la 10 ani, în Oborul natal. Între 1944 şi 1948 a apărat culorile celebrei Unirea Tricolor, după care a trecut la nou-înfiinţata Dinamo.

În „Groapă" a câştigat de două ori titlul de golgheter al primei divizii. Despărţirea de roş-albi nu a fost una amiabilă, Ozon stârnind mânia ofiţerilor din Ministerul de Interne din cauză că şi-a manifestat intenţia de a juca la o altă echipă. „Mi-au scos dosarul de la naftalină, mi-au reproşat că am simpatii legionare, pentru că începusem fotbalul la Unirea Tricolor.

M-au deportat în Deltă, la tăiat de stuf. Eram sechestrat într-o cabană şi păzit de un securist. Într-o noapte am fugit pe geam. Am ajuns pe furiş în Capitală, unde am semnat cu Progresul. Miliţia m-a căutat zile în şir. Au răscolit toate casele unde bănuiau că mă aflu", îşi amintea Titus în memoriile sale.

Angelo Niculescu, fost coechipier cu Ozon la Dinamo, are şi el destule amintiri legate de Ozon. „Ţin minte că, la o inspecţie făcută la club, ministrul de Interne Mureşan l-a găsit pe Ozon jucând tenis de masă. Cu toate că Titus i-a explicat ministrului că, la acea oră, aveam liber, Mureşan a rămas neînduplecat. Drept pedeapsă, Ozon a fost nevoit să facă câteva zile de arest la o unitate. L-am vizitat şi noi, colegii, acolo", ne-a declarat fostul selecţioner al României.

 Titus Ozon (stanga)

Fotbalistul, care era poreclit „Nas" în epocă, a mai evoluat şi la Dinamo Braşov şi Rapid, de unde s-a retras la 37 de ani. Marele său regret a fost acela că n-a reuşit să câştige niciun trofeu ca jucător. De trei ori a terminat campionatul pe locul secund, iar de alte patru ori a ratat ocazia de a câştiga Cupa României, după patru finale dramatice: în 1954 (Dinamo), 1958 (Progresul), 1961 şi 1962 (ambele cu Rapidul). În schimb, a îmbrăcat tricoul primei reprezentative de 22 de ori, participând şi la Jocurile Olimpice din 1952.

Gheorghiu-Dej l-a transferat la Rapid

Scriitorul George Mihalache a dezvăluit culisele transferului lui Titus Ozon în Grant: „La un moment dat, lotul Progresului revenea dintr-un turneu de pregătire în Albania, şi l-au prins pe Titus Ozon la vamă cu o pungă plină cu nasturi de fildeş. A fost suspendat imediat, se considera că el făcea comerţ cu nasturii ăia! Disperat, Ozon a mers într-o zi pe Calea Victoriei, acolo unde obişnuia să se plimbe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe care l-a implorat să-l ierte. La care Dej i-a zis: «Bine, tovarăşe Ozon, vei juca din nou, dar vreau să vii la noi, la rapidişti»".

Un alt episod celebru în care a fost implicat Ozon s-a petrecut într-un turneu din URSS, când fotbalistul a „îndrăznit" să dribleze un fundaş al echipei Dinamo Tbilisi, Gogoberidze, dându-i mingea printre picioare. „La întoarcere, mi s-a spus că mi-am bătut joc de marele popor sovietic, prin acele driblinguri...", mărturisea Ozon în 1995. Ca antrenor, Ozon n-a avut acelaşi succes.

„Eu am învăţat fotbalul în mahala, nu după cărţile de planificare ale antrenamentelor", era una dintre replicile favorite ale celui poreclit „Nas". Totuşi, după o perioadă în care a fost secundul lui Angelo Niculescu la naţionala României, Ozon a prins un contract avantajos, ca selecţioner al Libiei, pe baza relaţiilor de prietenie dintre Ceauşescu şi Gaddafi.

A strălucit şi pe scena teatrului

Nu mulţi sunt cei care mai ştiu astăzi că Titus Ozon a jucat chiar teatru veritabil. În 1957, fotbalistul era cap de afiş în spectacolul de satiră şi umor „Bujor al 12-lea", la Teatrul „Constantin Tănase", alături de mari comici ai epocii, precum Antonescu-Cărăbuş sau Puiu Călinescu. Piesa s-a bucurat de un mare succes şi puţin a lipsit ca Titus Ozon să-şi schimbe meseria.

De asemenea, „Nas" a jucat şi într-un film artistic de lungmetraj, „Şi Ilie face sport" (1955), în regia lui Andrei Călăraşu, o comedie despre moravurile sportivilor şi ale microbiştilor. Ozon a trecut în lumea celor veşnice la 69 de ani, în 1996, iar începând din 2002 un parc din Bucureşti, situat lângă Gara Obor, îi poartă numele.

"Titus Ozon a fost un fotbalist genial, un veritabil artist al gazonului, însă totodată şi un tip extrem de conflictual.''
Cornel Drăguşin
fost selecţioner

Cine a fost Titus Ozon

- Data naşterii: 13 mai 1927, Bucureşti
- Data decesului: 24 noiembrie 1996, Bucureşti
- Cariera de jucător: Unirea Tricolor, Dinamo, Dinamo Braşov, Progresul, Rapid
- Divizia A: 270 meciuri / 158 goluri
- Echipa naţională: 22 selecţii / 7 goluri
- Cariera de antrenor: Progresul, Parîngul Sadu, Jiul Petroşani, FC Argeş, naţionala Libiei, FC Brăila, Pandurii Tg. Jiu, Azotul Slobozia, Şoimii Sibiu