Nadia Comăneci, simbolul perfecţiunii

În zilele noastre, într-o perioadă în care performanţele sportive au atins cote ce păreau intangibile cu un secol în urmă, unii s-ar putea întreba de ce Nadia Comăneci a stârnit atâta uimire şi admiraţie în urmă cu patru decenii.

Din punctul nostru de vedere, gimnasta din Oneşti a stabilit la Montreal, în 1976, cel puţin un record, fiind pentru prima oară când un român cucerea trei medalii de aur la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice.

Observatorii neutri, străini, au fost impresionaţi în primul rând de vârsta pe care Nadia o avea atunci - nu împlinise încă 15 ani. Apariţia ei într-un concurs dificil, cu o miză uriaşă, sfida regulile de până atunci ale gimnasticii, care fusese dominată de sportive care trecuseră de pubertate.

Apoi, seria ei de execuţii care atingeau perfecţiunea i-au adus şapte note maxime, ceea ce a fost o premieră pentru Jocurile Olimpice. Şi cum nimeni nu se aştepta la aşa ceva, tabela electronică a fost incapabilă să afişeze 10.00, trecând în loc 1.00.

Ceea ce, în primul moment, a stârnit rumoare în sală. A fost nevoie de câteva secunde pentru ca spectatorii să se dumirească şi să o aclame pe cea care avea să fie supranumită „Zeiţa de la Montreal".

„Eu am fost cea care a greşit la Moscova"

Apariţia Nadiei n-a fost deloc întâmplătoare, în deceniul opt al secolului trecut existând o tradiţie la noi de a se pune accent pe cantonarea sportivilor pe termen lung.

Indiferent de disciplină, se făcea practic o muncă de laborator, performerii fiind supuşi adeseori unui program spartan, fiind ţinuţi la distanţă de ispitele pe care le oferea o viaţă normală.

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul", în noiembrie trecut, atentă cu aceia care i-au marcat evoluţie, Nadia n-a uitat să-l pomenească pe Marcel Duncan, cel care i-a fost primul antrenor şi, care, din motive politice, a părăsit ulterior ţara. „M-a învăţat să fac prima rostogolire, prima roată, prima prindere la bară", mărturisea campioana.

Performanţele atinse de Nadia - a câştigat nouă medalii numai la JO, dintre care cinci de aur, fiind prima într-un clasament all-time -  s-au legat ulterior de numele antrenorilor Bela şi Marta Karolyi.

Plecarea ei la Bucureşti, după Europenele din 1977, a coincis cu aceea a formatorilor săi, care au abandonat centrul de la Oneşti, deschizând un altul la Deva.

Aflată în regres, Nadia avea să înţeleagă rapid ce însemnau, de fapt, soţii Karolyi pentru cariera ei. A reluat pregătirea cu ei, iar la ediţia de la Moscova a Jocurilor Olimpice a obţinut alte medalii în ciuda unui arbitraj socotit ostil la acea vreme.

Nu şi de ea, care a mărturisit mai apoi, cu obiectivitate: „La Moscova, eu am fost cea care am dat posibilitatea arbitrilor să mă depuncteze".   

Staţia de metrou King's Cross se va numi Nadia

Organizatorii Jocurilor Olimpice din acest an, de la Londra, împreună cu societatea care administrează transportul public din metropola socotită a fi capitala financiară a lumii au decis să redenumească staţiile metroului în timpul competiţiei ce se va desfăşura între 27 iulie şi 12 august. Numele Nadiei a fost dat uneia dintre cele mai importante staţii, King's Cross. 

16 medalii de aur a cucerit Nadia Comăneci la JO, CM şi CE dintr-un total de 25, fără a le socoti pe cele de la alte competiţii.