Mircea Lucescu la naţională: care e planul prin care urmează să fie convins şi cine i-ar plăti salariul din vară

Răzvan Burleanu a promis că, până la finalul acestei săptămâni, România va avea un nou selecţioner, iar FRF pregăteşte o lovitură de proporţii.

Preşedintele FRF a avut un discurs enigmatic după plecarea lui Victor Piţurcă la Al-Ittihad. Burleanu a lăsat senzaţia că ştie deja cine va fi noul selecţioner.

„Îl ştiţi cu toţii. E un antrenor cu rezultate remarcabile atât pe plan intern, cât şi internaţional“, a dezvăluit conducătorul fotbalului românesc. Portretul robot făcut de Burleanu se potriveşte mai multor tehnicieni, Olăroiu, Dan Petrescu, Boloni, dar nimeni nu s-a gândit că FRF pregăteşte marea lovitură: Mircea Lucescu. 

Mai ales că acesta declarase, la începutul lunii septembrie, că şi-a luat gândul de la echipa naţională. „N-a fost să fie în 1990, 1993 sau 1998, când îmi doream să revin. Acum am renunţat la această idee“, spunea la vremea respectivă Mircea Lucescu. 

Şi totuşi, „Il Luce“ s-a simţit măgulit de propunerea federaţiei, care îl vrea selecţioner cu orice preţ. Mai ales că scenariul pregătit pentru el e convenabil tuturor. Burleanu a reuşit să-i capteze atenţia, atingând o coardă sensibilă pentru antrenorul de 69 de ani. Aceea a meciului cu Irlanda de Nord, dar şi a reparaţiei morale faţă de ce s-a întâmplat acum 28 de ani. Se ştie că unul dintre cele mai dureroase eşecuri din cariera lui „Il Luce“ e acel 0-1, de pe teren propriu, cu naţionala insulară, care datează de pe 16 octombrie 1985. 

România a pierdut atunci calificarea la CM 1986, iar în toamna anului următor Lucescu a fost înlocuit cu Emeric Ienei, care câştigase Cupa Campionilor Europeni cu Steaua. Schimbarea lui de la naţională, dictată de PCR, e o rană care nu s-a cicatrizat nici acum, iar Lucescu e un tip orgolios. El a suferit atunci când federaţia a numit antrenori fără a-l băga în seamă, sub pretextul că are bani mulţi acolo unde antrenează. 

Două oficiale pănă la vară 

Ideea revanşei cu Irlanda de Nord, perspectiva calificării la Euro 2016 şi aprecierea uriaşă de care Lucescu se bucură în rândul suporterilor români au fost argumentele prin care Răzvan Burleanu a încercat să-l sensibilizeze. Plus disponibilitatea FRF de a-l lăsa să pregătească pe Şahtior până în vara viitoare, ca să nu strice nici socotelile ucrainienilor. 

Planul e bine pus la punct şi pare viabil, dacă ţinem cont că naţionala are doar două meciuri oficiale până în iunie 2015: cel de acum cu Irlanda de Nord (14 noiembrie) şi contra Insulelor Feroe (29 martie 2015). Între ele se mai strecoară un amical cu Danemarca (18 noiembrie) şi posibil încă unul, în luna martie a anului viitor. Practic, Lucescu se va putea ocupa în principal de Şahtior şi să câştige al nouălea său titlu de campion în Ucraina.

De mai bine de câteva zile, de când plecarea lui Piţurcă a devenit o certitudine, Mircea Lucescu s-a abţinut de la orice comentariu, iar acesta e un semn al discuţiilor pe care le-a avut cu FRF. De regulă, „Il Luce“ îşi spunea părerea vizavi de evenimentele din fotbalul românesc, dar de data asta a tăcut. Aseară, el a avut meci cu Şahtior în Liga Campionilor, la BATE Borisov, iar azi va discuta cu patronul Rinat Ahmetov posibilitatea de a pregăti în paralel naţionala şi echipa de club. 

Această variantă a rolului dublu ar simplifica mult reţeta financiară, deoarece FRF n-ar trebui să concureze cu magnatul ucrainean, ci să pună ceva peste cele 3,5 milioane de euro pe care acesta îi dă anual lui Lucescu. Din vară însă, când antrenorul termină contractul cu Şahtior, FRF va trebui să susţină, pe cont propriu, pretenţiile lui Mircea Lucescu, existând totuşi posibilitatea ca salariul său să fie suportat de un sponsor.

58  de meciuri pe banca naţionalei are Mircea Lucescu între 1981 şi 1986.

A mai fost în dublu rol

Mircea Lucescu a mai avut un mandat la echipa naţională, început în 1981, ca interimar, şi terminat în 1986, în duet cu Emeric Ienei. Lucescu a debutat pe banca naţionalei la 11 noiembrie 1981, la ultimul meci din campania de calificare ratată la CM 1982. La vremea aceea era şi antrenor-jucător la Corvinul şi până în vara lui 1982 a rămas aşa. O situaţie bizară, ţinând cont că elevii lui de la naţională îi erau adversari pe teren, în campionat. După ce a abandonat activitatea la echipa de club, Lucescu a pregătit timp de trei ani doar naţionala, calificând-o la Euro 1984. În 1985 a preluat în paralel şi pe Dinamo, iar la ultimul său meci la naţională, în septembrie 1986, a făcut cuplu pe banca tehnică cu Emeric Ienei. Amândoi ca antrenori principali.