Luptătorii care i-au speriat pe sovietici

În 1972, la München, Gheorghe Berceanu şi Nicolae Martinescu au adus României câte un titlu olimpic la greco-romane. De atunci, s-a vorbit peste tot despre şcoala românească de lupte.

Poreclit „Hercule de buzunar" din cauza staturii sale - a concurat la categoria 48 de kilograme, care fusese inclusă atunci în program - stelistul Gheorghe Berceanu s-a dovedit mai bun decât iranianul Rahim Aliabadi şi bulgarul Stefan Anghelov. Victoria sa n-a fost deloc surprinzătoare, el participând la competiţie din postura campionului mondial.

Berceanu a pierdut doar două meciuri

Născut la Cârna, în judeţul Dolj, la 28 decembrie 1949, Berceanu a fost, de altfel, o figură importantă a luptelor, la nivel internaţional. A pierdut doar două dispute, una dintre ele find finala turneului olimpic din 1976, în faţa sovieticului Alexei Şumakov. Descalificat de arbitrii, el a contestat decizia, însă fără a avea vreo şansă de reuşită.

„La acea vreme, URSS-ul încerca prin toate mijloacele să adune cât mai multe medalii de aur la Jocurile Olimpice. Nu te puteai pune cu sovieticii", avea să declare mai apoi Berceanu. Aceeaşi soartă au avut-o atunci şi Nicu Gingă (cat. 52 kg), şi Ştefan Rusu (68 kg), care au pierdut finalele cu Vitali Konstantinov, respectiv Suren Nalbandian.

Participant tot la greco-romane, dar la o categorie mult superioară, cea de 100 kg, Nicolae Martinescu a adus României cealaltă medalie de aur din 1972. Luptătorul român s-a revanşat astfel pentru înfrângerea din Mexic, unde fusese nevoit să se mulţumească cu locul 3.

De 18 ori campion naţional, Martinescu urcase în categorie înainte de Jocurile Olimpice de la Munchen. Iar această decizie s-a dovedit a fi inspirată. Dinamovistul şi-a dominat adversarii, printre învinşii săi numărându-se sovieticul Nikolai Iakovenko şi maghiarul Ferenc Kiss.

32 de medalii a câştigat România la JO în turneele de lupte, dintre care 7 de aur. 27 au fost obţinute la greco-romane.