Klas Ingesson, „pădurarul“ care a câştigat bătăliile, dar a pierdut războiul. Cum şi-l aminteşte Prunea pe suedez

Ingesson, autorul unui gol în poarta lui Prunea, la CM 1994, la loviturile de departajare, a murit miercuri, la 46 de ani. Diagnosticat în 2009 cu un cancer al măduvei osoare, fostul mijlocaş era antrenorul lui Elfsborg, pe care a condus-o în ultimele luni din scaunul cu rotile.

Longilin, 1.90 m, blond, evident, ca toţi suedezii. Mijlocaş cu inimă mare şi plămâni la fel. Cunoscut mai ales pentru travaliul pe care îl depunea pe teren. 

Klas Ingesson a fost element-cheie în coloana vertebrală care a susţinut naţionala Suediei la triumful din SUA 1994, un Mondial pe care nordicii l-au încheiat pe podium, şi după un meci de poveste cu România. Un fotbalist de caracter, dintr-o bucată.

În afara ţării natale, odiseea personală l-a purtat prin Belgia, Olanda, Italia, Anglia, Italia şi Franţa. Nicăieri n-a trecut neobservat. La PSV (1993-1994), n-a evoluat prea mult (12 meciuri). Nu era printre favoriţii tehnicianului Aad de Mos. 

La Sheffield Wednesday a avut un şoc legat de cultura băuturii care făcea ravagii printre fotbaliştii insulari, în anii ’80: „jucătorii mergeau de la antrenament direct în pub-uri, dar erau capabili să alerge sâmbătă, în meci, precum animalele“. La Bologna, l-a avut antrenor pe Francesco Guidolin, „cel mai mare idiot“. Stilul său direct de a fi şi a vorbi explică probabil, de ce, în medie, Ingesson n-a rămas mai mult de un sezon-două, la o echipă. 

Şi-a cumpărat o pădure, după retragere

Cariera de fotbalist profesionist şi-a încheiat-o în 2001, la Lecce, după ce mai trecuse pe la Malines, Bari sau Marseille. Iar de atunci a păşit pe alt drum. Unul total diferit. Născut la Ödeshög, o localitate de 2.500 de suflete din sudul Suediei, Ingesson avea un vis încă din copilărie, să devină tăietor de lemne. În 2001, cu banii pe care i-a strâns în 15 ani de fotbal şi l-a realizat: 815 hectare acoperite cu pădure. 

După o perioadă, nevasta l-a convins să nu rupă legăturile cu fotbalul şi să înceapă şi antrenoratul. La început de jos, la Ödeshög, clubul natal, din liga a cincea suedeză. În 2009 însă a căzut vestea cumplită, care i-a schimbat viaţa şi-a „tăiat“ ca o lovitură de topor. Totul după o vizită la spital, tot la insistenţele soţiei, după dureri permanente de spate: mielom multiplu, cancer al măduvei osoase. O boală incurabilă. 

Tratament cu celule stem 

Luptător pe dreptunghiul verde, pădurarul din Ödeshög nu s-a predat nici în lupta pentru viaţă. A început un tratament, care a părut că dă succes. O mână întinsă şi şansa de a mai uita puţin de amar i-a oferit-o tot fotbalul. În decembrie 2010 a acceptat oferta de a deveni antrenorul echipei de tineret a lui Elfsborg. În ianuarie 2013 însă, Ingesson a dezvăluit că cel mai mare coşmar s-a reîntors. Şi că va face un nou transplant de celule stem, după ce precedentele două au dat greş. Dar nu s-a predat. 

Şi-a continuat şi munca de pe marginea terenului, iar din septembrie 2013 a devenit chiar antrenorul primei echipe a lui Elfsborg. În câteva săptămâni, au apărut alte probleme. Boala a devenit mai agresivă, iar doctorii l-au avertizat că dacă vrea să-şi continue cariera n-o poate face decât dintr-un scaun cu rotile. Ingesson a acceptat verdictul, ba chiar le-a cerut părerea fanilor, în aprilie 2014, printr-o scrisoare deschisă. 

„Fizic şi mental nu am nicio problemă. E dreptul fiecărei persoane de a fi judecată pentru ceea este şi ceea ce face, nu după o boală sau un handicap“, le-a transmis Ingesson suporterilor echipei suedeze. Fanii l-au sprijinit, iar o lună mai târziu echipa a câştigat finala Cupei Suediei, 1-0 cu Helsingborgs. 

Potrivit „The Guardian“, noile medicamente şi tratamente medicale fac ca 37% din pacienţii cu mielom multiplu să trăiască în medie cel puţin cinci ani din momentul în care au fost diagnosticaţi. Pădurarul Ingesson a început prima bătălie în 2009. Din păcate, în octombrie 2014 a pierdut războiul.

57 de meciuri şi 13 goluri a bifat Klas Ingesson în tricoul Suediei, pe care l-a îmbrăcat între 1989 şi 1998. A participat la două CM, 1990 şi 1994.

Prunea: „Era un jucător puternic“

De-a lungul carierei, Klas Ingesson s-a intersectat de multe ori cu jucătorii români. Steliştii l-au cunoscut în 1989, în semifinalele Cupei Campionilor, pe când Ingesson îmbrăca tricoul lui IFKGöteborg. La Bucureşti, „roş-albaştrii“ au câştigat net returul (5-1), după o primă manşă decisă de golul mijlocaşului suedez (1-0). În plus, în 1994, la momentul partidei din SUA, de pe „Stanford Stadium“, Ingesson era coechipier cu Gică Popescu, la PSV Eindhoven. 

Nici Florin Prunea nu l-a uitat. „Îmi aduc aminte de el. Era un jucător puternic, cu un travaliu deosebit. M-am intersectat de vreo două-trei ori în carieră cu el, în afara acelui meci. Îmi pare rău. Din păcate, boala nu ţine cont de vârstă.  Dumnezeu să-l odihnească“, a spus Prunea, pentru „Adevărul“. După prima ratare, a lui Mild, Ingesson a fost cel de-al treilea suedez care l-a învins pe goalkeeperul român, la loviturile de departajare, scor 4-5 (1-1, 2-2, după prelungiri). 

Citeşte şi 

Un fost adversar al României la CM din 1994 a murit din cauza cancerului