Izolarea distruge sănătatea: Ce a constatat un fost mare atlet după 2 luni de stat în casă
0„Stăm acasă, salvăm vieţi“, a fost sloganul cu care a debutat pandemia în România. Şi care, din păcate, a contribuit la dezvoltarea sedentarismului într-o societate care şi aşa stătea destul de prost la acest capitol.
„De stat în casă n-a murit nimeni“, e o recomandare pe care o auzim, inclusiv acum, din partea unor aşa-zişi specialişti în sănătate publică. Din păcate, acest sfat nu doar că nu aduce nimic bun, dar s-a dovedit că atât izolarea prelungită, cât şi sedentarismul dăunează sănătăţii. Şi cresc riscul decesului prematur cu până la 18%!
De aceea, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi-a revizuit, de curând, recomandările legate de necesitatea exerciţiilor fizice. Iar în România, tot mai mulţi oameni, medici sau foşti sportivi, subliniază importanţa mişcării, mai ales acum, în plină pandemie.
Ultimul nume mare care a tras un puternic semnal de alarmă privind riscurile izolării prelungite e Ilie Floroiu. În vârsta de 68 de ani, fostul mare atlet, alergător de distanţe lungi, a reprezentat România la două ediţii ale Jocurile Olimpice, în 1976 şi în 1980. Iar recordurile sale naţionale, la 5.000 şi 10.000 de metri, stau în picioare şi acum, la peste 42 de ani de când le-a stabilit.
În dialog cu cei de la „Cuget liber“, Ilie Floroiu a povestit cum izolarea prelungită, din perioada stării de urgenţă, l-a afectat grav şi a insistat că autorităţile trebuie să facă mult mai mult, pentru a încuraja mişcarea în rândul românilor.
Ce a spus Ilie Floroiu?
*Fac parte din categoria oamenilor corecţi, care respectă cu sfinţenie recomandările autorităţilor. La începutul pandemiei, am stat în casă nu mai puţin de două luni. Când am ieşit apoi prima oară pe stradă, am avut un şoc, parcă nu mai eram stăpân pe mine.
Am mai spus-o şi o repet ori de câte ori am ocazia: mişcarea, activitatea fizică, activitatea sportivă sunt esenţiale pentru sănătatea populaţiei.
*În aceste vremuri marcate de pandemie, propun un proiect naţional care ar putea rămâne în istorie. Şi nu e deloc costisitor. Să se amenajeze, în prima fază în municipiile reşedinţă de judeţ, apoi şi în alte localităţi, piste de alergare, dotate cu covor de atletism, instalaţie de nocturnă, diverse aparate de întreţinere fizică.
*Spre deosebire de construcţia unui complex sportiv, care presupune costuri mari, de la teren şi până la clădirile respective, amenajarea acestei piste este mult mai ieftină. Se foloseşte un traseu conturat pe terenurile aflate în proprietatea administraţiei locale, iar celelalte amenajări pot fi făcute cu fonduri guvernamentale sau europene, obiectivul fiind apoi predat primăriei locale, care să îl păzească, să-l întreţină şi să-l pună la dispoziţia populaţiei.
*Acest proiect va aduce numai beneficii. Va fi un loc de întâlnire şi socializare în aer liber, prin sport, creşte starea de bine a populaţiei, iar o parte din costuri vor fi acoperite din mici activităţi economice - vânzări de sucuri, apă minerală, ciocolată etc. - sau publicitare ce pot fi derulate pe traseu.
*O asemenea pistă nu ar costa mai mult de un milion de euro, cu toate anexele. Ce înseamnă la nivel naţional 40 de milioane de euro? E o sumă ridicol de mică în comparaţie cu beneficiile pe termen lung.
CITEŞTE ŞI:
De ce în România mor oameni pe capete de COVID-19: Un medic ieşean prezintă date alarmante
Ionuţ Stroe: „Sălile de fitness sunt un mediu sigur“. Cum au limitat răspândirea virusului
Mersul la sală, între cifre şi paranoia: Ce arată anchetele epidemiologice
Sportul înseamnă sănătate: Câte cazuri de COVID-19 au fost în sălile de fitness
Studiu încurajator: Formele grave ale COVID-19 pot fi evitate. „Riscul scade cu 34%“
Normele sanitare ne protejează: 86 de contacţi ai unui bolnav de COVID = Zero cazuri!