Fundașul din Superliga a luptat pentru visul fratelui imobilizat. A vrut să aducă o bucurie acasă: „M-a motivat să ajung jucător, să-l fac fericit!”
0Flavius Iacob, apărătorul care și-a trecut în palmares Cupa din eșalonul secund, se remarcă acum în Superliga, unde a devenit un nume tot mai important. Evoluțiile sale solide sunt dublate de o poveste personală emoționantă, cea care l-a determinat să urmeze drumul fotbalului.
„Nu eram nici săraci, dar nici bogați!”
Cariera să a început în localitatea natală, la Victoria Călan, acolo unde talentul i-a fost observat rapid de Corvinul. La doar 15 ani, a făcut pasul către formația hunedoreană, unde s-a format ca jucător. Înainte de transferul din vară la UTA Arad, fundașul central cucerise deja Cupa în Liga 2 alături de Corvinul. Ajuns la echipa arădeană, Iacob s-a integrat imediat și a devenit un titular de bază în defensivă.
„Am început fotbalul la echipa de juniori din Călan, la vârsta de zece ani. Apoi, am făcut pasul la seniori, în liga a patra. De acolo m-am transferat la Hunedoara, la 16 ani. Am fost ochit de ei la un meci al Hunedoarei cu noi, am discutat cu portarul lor. I-a plăcut de mine lui Andrei Cobliș (component al Politehnicii Timișoara în ultimii ani din era BKP – n.n.), era goalkeeper-ul lor. El este cumnatul meu acum! Așadar, prin el am ajuns la Hunedoara, el m-a ajutat să mă integrez.
Atunci se numea CS Hunedoara, nu Corvinul, din detalii în care nu aș vrea să mai intru acum. Așa cum ați spus, nu eram nici săraci, dar nici bogați. Eram o formație de liga a treia, care se menținea în acel eșalon. Apoi, după ce primarul a făcut noul proiect, alături de președinte și de Bogdan Apostu, a început să crească noua grupare-fanion a orașului!”, spune Iacob, conform Fanatik.
Flavius joacă fotbal pentru fratele său care nu poate să meargă
Fotbalistul care evoluează în prezent pentru UTA Arad a avut și o motivație aparte. Și-a dorit cu orice preț să-i ofere o bucurie fratelui său, care nu se poate deplasa. În familia sa, singurul care a mai avut legătură cu fotbalul a fost tatăl, însă fără a ajunge la nivel profesionist: „Nu, excluzându-l pe tatăl meu. Dar el nu a ajuns la un nivel înalt, a evoluat doar la formația din sat. De mic mi-a plăcut fotbalul. Am un frate care este bolnav, din păcate nu poate să meargă. Lui îi place mult fotbalul și oarecum m-a motivat să ajung jucător, să-l fac în acest fel fericit. Am vrut să-i arăt că se poate… Familia mă susține mereu, am cinci frați. Vorbim mereu, ei tot timpul mă susțin, la fel și iubita mea!”.
„Încă nu este nimic decis!”
În prezent, Flavius Iacob joacă pentru UTA Arad, unde s-a adaptat rapid la cerințele mai ridicate ale Superligii României. Fundașul își propune ca, alături de echipă, să încheie play-out-ul pe prima poziție.
„Chiar mă simt bine la Arad. La început, nu am putut da un randament maxim, stând fără joc un an de zile. Este foarte greu, după ce nu alergi un an. Chiar am spus în conferințele de presă că am nevoie de două-trei meciuri consecutive ca să fiu cel dinainte. Și așa a fost, am demonstrat ce pot după ce am început să joc. Este un an bun pentru mine. Ne dorim să câștigăm play-out-ul. Avem șansele noastre, cred, pentru a prinde locul 1.
Momentan nu este nimic nou în acest sens, dar voi vorbi zilele următoare cu impresarul meu, Bogdan Apostu. Depinde și de cei de la UTA, dacă activează transferul meu, să vedem dacă se înțeleg cu cei de la Corvinul. Încă nu este nimic decis. Focusul meu este acum pe meciurile rămase din play-out, din care să scoatem rezultate cât mai bune!”, a mai declarat Flavius Iacob, conform sursei citate anterior.