Frumoasa bulgăroaică Kristalina Stefanova pilotează la 15 ani în cea mai periculoasă etapă de drift din România
0Unul dintre cele mai spectaculoase evenimente auto din România are loc în weekend-ul 16-17 iulie pe drumul spre masivul Rarău, la Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava.
Este vorba despre etapa a 3-a a Campionatului Naţional de Drift din România, disciplină recunoscută oficial în 2016 de către Federaţia Română de Automobilism Sportiv (FRAS).
Competiţia va avea loc în zilele de 16 şi 17 iulie la poalele masivului Rarău, pe o porţiune din drumul judeţean175B Pojorâta-Rarău, situat la o altitudine de aproximativ 1.550 de metri. Este singura etapă de drift montan din campionatul românesc şi este considerată cea mai periculoasă şi spectaculoasă din calendar.
S-au înscris 28 de piloţi din România, Bulgaria şi Ungaria, care vor concura la două categorii: clasa Pro şi clasa debutanţi. Printre aceştia se numără cei mai buni şi populari piloţi de drift din România: Călin Ciortan, Răzvan Frăţianu, Sorin Ene, Marius Mitrache, Iulian Jumunga sau Bogdan Pădurariu, singurul drifter din Europa care concurează cu un automobil Audi Quattro. În acelaşi timp, va veni din Bulgaria Krasmir Stefanov, unul dintre cei mai buni difteri din zona Balcanilor, precum şi fiica acestuia, în vârstă de numai 15 ani, Kristalina Stefanova, cea mai tânără femeie-pilot de drift din Europa. Puteţi consulta aici programul detaliat al etapei de drift de pe Rarău.
Pilotul Bogdan Pădurariu la bordul maşinii Audi Quattro, o raritate în competiţiile de drift internaţional, în care piloţii folosesc cu predilecţie autoturisme BMW sau Nissan FOTO Andrei Sabie
Ce este driftul montan?
Driftul sau derapajul controlat pe şosele montane mai este cunoscut sub conceptul de "touge", un termen calchiat în limba engleză din termenul originar japonez "tōge", care se traduce prin pas sau trecătoare montană. Este vorba despre secţiuni de drum extrem de periculoase, chiar şi pentru traficul rutier obişnuit, din munţii Japoniei. De obicei, acolo drumul se îngustează, iar după parapeţii de protecţie se cască râpe adânci.
Participant la etapa montană de drift din 2015 FOTO Andrei Sabie
Sunt locurile pe care tineri teribilişti japonezi le-au ales spre sfârşitul anilor '90 pentru a desfăşura curse auto nocturne în tandem. Diferenţa faţă o întrecere obişnuită este că şoferii trebuie să conducă în derapaj controlat permanent, la viteze şi în unghiuri cât mai mari. Scopul celor doi sau chiar mai mulţi şoferi participanţi este nu de a se întrece reciproc, ci de a imita mişcările liderului şi de a rămâne la distanţe cât mai mici faţă de maşinile competitorilor.
Iniţial au fost ilegale, dar popularitatea în creştere a determinat autorităţile japoneze să le legalizeze. Cursele "touge" au devenit ulterior extrem de populare în toată lumea, după ce au fost mediatizate prin filme precum "Fast&Furious" sau în jocuri video precum "Need for Speed".
La nivel european se desfăşoară de zece ani "European Moutain Drift Championship - King of Touge". Considerat de mulţi un copil handicapat al motorsportului, driftul are totuşi sute de mii de adepţi în ţări precum Polonia, Ungaria sau Ucraina. În România, campionatul naţional de drift se desfăşoară de 7 ani.