„Deshidratată şi nemâncată, mi s-au blocat picioarele“. Aşa a fost obţinută ultima medalie de aur olimpică la gimnastică
0Sandra Izbaşa (26 de ani) este ultima campioană olimpică a gimnasticii româneşti, iar având în vedere situaţia actuală a acestui sport este foarte probabil ca această performanţă să rămână neegalată încă multă vreme.
Izbaşa a obţinut două medalii de aur la două Olimpiade diferite.România a obţinut a doua medalie de aur de la Londra datorită gimnastei Sandra Izbaşa, care s-a impus în finala de la sărituri. Născută la Bucureşti, la 18 iunie 1990, Sandra a început să practice gimnastica la 4 ani, la clubul Steaua, pe care l-a reprezentat până la finalul carierei.
La Beijing, în 2008, la prima sa participare olimpică, Izbaşa încheia concursul printr-un exerciţiu la sol care a ridicat în picioare întreaga sală şi care i-a adus medalia de aur. Patru ani mai târziu, Sandra a câştigat o finală în care mare favorită era americanca McKayla Maroney, care a ratat însă exerciţiul. Locul al doilea a fost privit ca un eşec de Maroney, care nu şi-a putut stăpâni sentimentul de nemulţumire nici pe podium, când a făcut o grimasă. În timpul festivităţii de premiere, ea a strâmbat din nas şi s-a uitat cu invidie spre Sandra Izbaşa.
Pe Twitter, fanii gimnasticii au observat imediat atitudinea ei şi au comentat cu umor: „Sandra, ai grijă cum dormi noaptea!“. De altfel, atitudinea americancei a devenit un adevărat brand, „McKayla is not impressed“. În finala de la sol, acolo unde era favorită, a venit rândul Sandrei să rateze, chiar la ultima diagonală, astfel că a încheiat concursul pe locul 8.
„După medalia cucerită la sărituri, pe data de 5 august, am avut finala la sol pe 7 august. Nu am mai mâncat şi nu m-am mai hidratat timp de două zile...Fără să conştientizez că ar putea să mi se întâmple ceva în finala de la sol. În finală, pe fond emoţional, deshidratată şi nemâncată fiind, mi s-au blocat picioarele exact după a treia diagonală. Eu tot ceea ce am făcut până la final a fost aşa, din inerţie. Eu nu-mi mai simţeam absolut deloc picioarele. N-o să pot să-mi explic niciodată treaba asta. Nu mă aşteptam, dar se pare că oarecum s-a întors roata de la sărituri. Pentru că acolo, înaintea mea, ratase americanca şi eu am luat aur. Iar la sol eu am ratat şi americanca a luat aur“, a mărturisit Sandra. Ea a precizat că nu a avut niciun idol în gimnastică: „Au fost generaţii şi generaţii înaintea mea. Le admir performanţele şi îmi doream şi eu să fiu la fel ca şi ele. Eu nu am avut niciodată un idol. Idolul meu am fost eu“.