De la Sivori la Ronaldo, via Cruyff şi Maradona

„Adevărul“ vă prezintă cum au evoluat de-a lungul timpului recordurile în materie de transferuri ale fotbaliştilor din întreaga lume.

În afară de câteva excepţii - cei care au jucat aproape întreaga carieră la un singur club (Pele, Gerd Muller, Beckenbauer, sau recent Raul, Totti etc.) - mai toţi marii jucători din istoria fotbalului se regăsesc în lista recordurilor transferurilor. Sumele au început să explodeze în anii '50, când cei mai „largi la pungă" erau italienii. Juventus l-a adus din Argentina pe Sivori, care a luat Balonul de Aur şi a jucat şi pentru naţionala Italiei. Şi Interul a făcut afacere cu Suarez. Şi el Balon de Aur, spaniolul a contribuit la cele două Cupe ale Campionilor consecutive câştigate de echipa lui Herrera.

Următoarea bornă importantă în istoria transferurilor, primul care s-a apropiat de un milion de lire sterline (aproximativ 9 milioane acum, calculând inflaţia) a fost Johan Cruyff. Superstarul olandez câştigase trei Ligi ale Campionilor cu Ajax şi luase şi el un Balon de Aur, aşa că Barcelona a ştiut pe ce a dat banii în 1973.

Maradona, singurul de două ori în top

Din toată această listă a progresiei transferurilor, singurul care apare de două ori e Diego Armando Maradona. Considerat copilul minune al fotbalului argentinian la vremea respectivă, "El Pibe d'Oro" a fost cumpărat de Barcelona de la Boca Juniors în 1982, după Mondialul din Spania, pe când avea doar 21 de ani. Suma de 3 milioane de lire sterline oferită de clubul catalan a reprezentat un record la vremea respectivă, aproape dublul celei care deţinea anterior acest titlu. Maradona n-a strălucit la Barcelona, a stat şi un an pe tuşă după ce un adversar i-a rupt piciorul, dar cu toate acestea cota lui a rămas la acelaşi nivel şi, după numai doi ani, şi-a bătut propriul record.

În 1984, Napoli a făcut o nebunie. Formaţia care nu câştigase niciun titlu în Italia a spart banca pentru a-l aduce sub Vezuviu pe cel mai bun fotbalist din lume la vremea respectivă, dar care intrase într-un con de umbră la Barça. 5 milioane de lire sterline au plătit napolitanii.

Gullit, omul cu care s-a construit Milanul

Doar trei ani a rezistat recordul lui Maradona. Proaspăt preluată de Silvio Berlusconi, AC Milan îşi construia echipa cu care avea să domine Europa peste numai câţiva ani. Fundaţia formaţiei lui Arrigo Sachi avea să o constituie tripleta magică olandeză Gullit - Van Basten - Rijkaard. Cel mai scump a fost primul, cotat cel mai bine la vremea respectivă, de altfel şi câştigător al Balonului de Aur în 1987, anul în care a fost adus la Milan.

Anii '90, anii Italiei

Era în plină perioadă de supremaţie a fotbalului italian în Europa, când cluburile din Peninsulă, profitând şi de excluderea din competiţiile continentale ale grupărilor engleze, nu aveau rival atât la nivel de rezultate, cât şi la cel financiar. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, ca în 1990, italienii să câştige toate cele trei trofee europene (AC Milan - CCE, Sampdoria - Cupa Cupelor, Juventus - Cupa UEFA), iar Serie A să fie protagonista celor mai mari transferuri.

Rând pe rând, recordurile au căzut bătute doar de cluburile italiene, singurele care-şi permiteau atunci în Europa tranzacţii de milioane de euro. După Maradona şi Gullit, au urmat Baggio, Vialli, Papin sau Lentini, ultimul un capriciu al lui Berlusconi doar pentru a puncta şi în alt fel supremaţia Milanului.

2009, vara nebună

Italienii au dominat până la finalul anilor '90, când au început să crească Premier League şi Primera Division. Paradoxal, primul an după izbucnirea crizei financiare mondiale, 2009, a fost cel mai bogat în transferuri uriaşe. Ambiţionaţi de succesul rivalilor din Barcelona, care au câştigat în acel sezon Liga Campionilor, şefii lui Real Madrid au spart piaţa transferurilor, cheltuind în acea vară aproximativ 250.000.000 de euro pe jucători. Cei mai scumpi: Cristiano Ronaldo, Kaka, Benzema şi Xabi Alonso.

Văzând că interesul mediatic s-a mutut brusc în tabăra Realului, Barcelona a luat şi ea măsuri. Şi l-a cumpărat în aceeaşi perioadă nebună de vară pe Ibrahimovici de la Inter, cel mai scump transfer din istoria clubului catalan. Dovada că suedezul a fost doar o ambiţie a Barçei stă faptul că Zlatan a fost cedat după numai un an înapoi în Italia, la AC Milan, pe o sumă de trei ori mai mică.

În prezent, în afară de cluburile patronate de miliardari care nu se uită la bani, gen Chelsea, Manchester City sau PSG, nimeni nu mai aruncă bani pe fereastră. Mai ales după ce UEFA va reuşi să implementeze programul de fair play financiar care limitează cheltuielile unei grupări în funcţie de venituri, iar englezii au intrat într-o criză financiară, în timp ce italienii se sufocă sub povara propriului regim fiscal.

Mutu, cel mai scump transfer al unui român

În topul transferurilor jucătorilor români conduce Adi Mutu, pentru care Chelsea a plătit Parmei, în 2003, 19 milioane de lire sterline. Îl urmează Chivu, cumpărat de de Roma de la Ajax cu 15 milioane de lire în acelaşi an, iar podiumul e completat de Marica, vândut de Şahtior la Stuttgart, în 2007, cu 5 milioane de lire.

Messi poate bate recordul

Sunt doar doi fotbalişti în lume în acest moment care pot bate recordul stabilit de Cristiano Ronaldo. Unul este chiar portughezul, care s-a arătat dispus să se întoarcă în Anglia, acolo unde şeicii lui City au capacitatea financiară să forţeze spargerea barierei de 100 de milioane de lire sterline. Sau în Italia, acolo unde Silvio Berlusconi a declarat că visul său e să-l aducă pe Cristiano la AC Milan. Şi se ştie că patronul „diavolilor" şi-a îndeplinit mai toate visurile în viaţă. Dar cel mai îndreptăţit să spere la un nou record al transferurilor e Leo Messi. Balonul de Aur din ultimii trei ani, în vârstă de doar 24 de ani, ar bate cu siguranţă ştacheta fixată de Ronaldo. Cu o singură condiţie: să fie şi Barcelona de acord să-l dea.

38 de milioane de lire sterline este cel mai mare preţ plătit vreodată pentru un portar: Buffon, în 2001, de la Parma la Juventus.