CTP explică de ce îşi dă cu părerea despre Simona Halep şi precizează de ce nu vrea să fie antrenorul numărului 2 WTA

Cristian Tudor Popescu este un obişnuit al comentariilor după meciurile Simonei Halep şi unul dintre cei care urmăresc tenisul de calitate.

Într-o postare pe facebook, CTP a explicat de ce scrie despre Simona Halep şi de ce nu ar vrea să fe antrenorul acesteia. "Popescu şi tenisul
Mai mulţi contributori pe acest site de facebook îmi pun frecvent două întrebări. Primo: „Ar trebui să fiţi antrenorul Simonei Halep. N-aţi vrea?”. Secondo: „Ce treabă aveţi să scrieţi despre Simona Halep şi despre tenis? N-aţi putea să vă limitaţi la articole politice?”.
După ceva chibzuinţă, am ajuns la concluzia că nişte răspunsuri sunt necesare.
Încep cu a doua întrebare.
Am oareşicare treabă cu trecerea efectivă a micului obiect sferic peste reţeaua textilă situată la jumătatea terenului. În turneele de veterani am fost campionul României în 2002 şi 2011 şi vicecampion în 2008.
Campion internaţional al României la dublu, Bucureşti, 2001, împreună cu Ilie Năstase. Vicecampion la simplu în 2002 şi 2008.
Am adunat 4 titluri ITF la simplu şi 3 la dublu.
În 2011 am fost numărul 1 în România şi 116 mondial ITF la categoria 55 de ani.
Am câştigat peste 20 de turnee FRF şi BCR Tenis Partener.
Comentez tenis la TV din 1991, de la prima ediţie a turneului de la Bucureşti, la invitaţia lui Cristian Ţopescu.
Am comentat în direct meciurile de Cupa Davis: România-Ungaria (2000), România-Austria (2002), România-Elveţia (2004), România-Belarus (2005), precum şi finalele Wimbledon 2009, Federer-Roddick, S.Williams-V.Williams, 2010, Nadal-Berdich, S. Williams-V. Zvonareva.
De asemenea, turnee Indian Wells, Miami, Cincinnati, Monte Carlo, Roma, Madrid, Turneul Campionilor.
Am scris în Adevărul, Gândul şi ProSport sute de articole despre sport, cele mai multe despre tenis.
Am publicat volumul „Sportul minţii” Ed. Humanitas 2004.
Nicolae Manolescu: „Cristian Tudor Popescu este, fără îndoială, unul dintre cei mai buni publicişti pe care îi avem şi unul dintre puţinii care chiar au talent. Ceea ce este uimitor, dincolo de talentul acesta, este că el se pricepe şi la sport. Şi asta v-o spun eu, care mă pricep la sport. Am ţinut cronica sportivă ani de zile, sub pseudonim, într-o revistă din ţară, pe vremea când aveam interdicţie de semnătură. De unde se pricepe el atât de bine la sport, nu ştiu, dar eu m-am simţit profund umilit, ca fost comentator sportiv şi, din cauza asta, n-o să mai scriu niciodată cronică sportivă, pentru că îmi dau seama că n-am nicio şansă în faţa lui CTP”.
Ovidiu Ioaniţoaia: ”CTP scrie despre sport cu plăcere, cu pricepere şi cu mult curaj [...]. Mijloacele lui depăşesc gazetăria şi intră în sfera literaturii”.
Ion Ţiriac: „Am venit aici să-mi plătesc respectul care se cuvine unui om. Eu într-o singură situaţie mă simt în inferioritate faţă de domnul Cristian Tudor Popescu, atunci când mă mai duc pe la acele întruniri de tenis şi mă pun oamenii aceia alături de dumnealui la comentarii. Trebuie să fiu foarte atent să nu greşesc o iotă pe undeva, căci sunt sigur că mă corectează”.
Am fost copil de mingi al lui Ilie Năstase şi Ion Ţiriac în finala Cupei Davis, Bucureşti, 1972.
În ce priveşte prima întrebare, aş fi bucuros să ştiu că Simona Halep citeşte ce scriu despre ea, dar n-aş putea fi în niciun caz antrenorul ei. Din textele mele, Simona ia ceva dacă vrea, din ce-aş spune ca antrenor ar fi obligată să respecte multe, pentru că m-ar plăti cu bani grei, iar dacă n-aş fi luat în seamă, ne-am despărţi imediat. Asta e altă meserie, pentru care e nevoie de o experienţă deosebită, pe care eu nu o am.

Dincolo de toate acestea însă, doamnelor şi domnilor cititori şi scriitori ai acestui site, scriu despre tenis pentru că există internetul, unde, spre deosebire de televiziuni, nimeni nu-mi poate interzice accesul. Şi pentru că, în primul şi în ultimul rând, îmi place sportul ăsta de-o viaţă şi o să-mi placă şi după ce-o să fiu de 7 ani sub pământ."