Cascadorul care a fost nelipsit de lângă Sergiu Nicolaescu la Revoluţie: „Mi-am luat armele de acolo şi i-am cerut şi trei grenade, cu care am venit în Piaţă“

În urmă cu 52 de ani, regizorul Sergiu Nicolaescu a format prima echipă de cascadori din România, recrutaţi în special din rândurile sportivilor: rugbyşti, atleţi, canotori, scrimeri.

La rubrica „Memorialistică” din ultimul număr al revistei „Periscop” este prezentată prima parte a interviului de amploare pe care Petru Neghiu şi Alexandru Omeag l-au realizat cu Iulian Vlad, general-colonel în rezervă, fost şef al Departamentului Securităţii Statului în perioada 3 octombrie 1987 – 31 decembrie 1989. Printre altele, despre mitingul din 21 decembrie 1989, Iulian Vlad afirmă că „organizarea momentelor de panică şi exploziile urmate de ţipete (n.r. – din Piaţa Comitetului Central, acum Piaţa Revoluţiei) i-a aparţinut lui Sergiu Nicolaescu. El a fost cel care a regizat acele provocări, pentru care a folosit recuzita şi o parte din cascadorii utilizaţi la scenele pe care le turna la filmări”. „De altfel, Sergiu Nicolaescu a făcut de ani de zile obiectul Direcţiilor a III-a (n.r. – Contraspionajul Economic) şi a IV-a (n.r. – Contrainformaţiile Militare), care au documentat destul de bine contactele intense şi dubioase ce le avea la diferite niveluri cu cadre din armată şi, îndeosebi, pe timpul lungilor deplasări în străinătate, mai ales în Germania”.

În ultimii ani ai vieţii, regizorul a povestit, în mai multe interviuri, versiunea sa despre evenimentele din 21 decembrie. “Acum pot s-o spun. Îmi cumpărasem două arme. O armă cu lunetă şi amortizor, semiautomată, de mare precizie. O cumpărasem prin ’70, când am adus-o cu avionul, în geamantan. Şi un revolver. Revolverul era mai mult pentru mine. Arma era pentru Ceauşescu. Unui singur om i-am spus, unui cascador cu care eram prieten, Nicu Constantinescu, el ştia de...Voiam să ne aşezam într-un canal, ceva de genul ăsta, Dimineaţa respectivă am fost şi mi-am luat armele, care erau la o unitate, 01065, era un maior Niculescu, mi-am luat armele de acolo şi i-am cerut şi trei grenade. Şi mi-a dat cele trei grenade cu care am venit la Bucureşti, în Piaţă. Am fost în toate momentele, în locurile cele mai fierbinţi. Toată lumea m-a văzut pe stradă şi am folosit popularitatea mea în momentele în care cei care erau în strada strigau. Strigau pentru că nu erau destui şi atunci apariţia mea la televiziune a deschis drumuri şi la alţii să vină”, a mai povestit Nicolaescu. Poreclit “Balaurul”, Nicolae Constantinescu a rămas un apropiat al regizorului şi după 1990, fiind distribuit inclusiv ca actor în filme precum “Supravieţuitorul”, “Poker” sau “Ultimul corupt din România”.

Cum au apărut cascadorii?

Meseria de cascador a fost inventată în România de către Sergiu Nicolaescu, cu ocazia turnării filmului “Dacii”. Au fost „chemaţi sub arme" atunci numeroşi sportivi, care au format nucleul cascadorilor români de până în 1989. „În fiecare film istoric cu acţiuni de masă, gen super-producţie, există un grup de tineri atleţi cu care se filmează prim-planurile. E vorba de cei care execută salturile, care încalecă pe cai sau se înfruntă în bătălii. Pe aceştia i-am încredinţat, pentru stilizare, foştilor sportivi Constantin Stelian şi Lucian Pudrea, maeştri de arme şi de luptă. Asocierea sportivilor cu eroii filmului nu este întâmplătoare. Studiind istoria epocii, mi-am dat seama că dacii erau sportivi în adevăratul înţeles al cuvântului, fiind îndrumaţi de mici spre practicarea exerciţiilor fizice", explica la acea vreme, în revista „Sport", Sergiu Nicolaescu.