Carnea de vânat, alternativă pentru o dietă sănătoasă

Valoarea nutriţională mare şi procentul mic de grăsimi de doar 5-7% se păstrează numai dacă păsările sunt crescute într-un sistem apropiat de cel natural. Dieteticienii recomandă tot mai

Valoarea nutriţională mare şi procentul mic de grăsimi de doar 5-7% se păstrează numai dacă păsările sunt crescute într-un sistem apropiat de cel natural.

Dieteticienii recomandă tot mai des consumul de carne de vânat datorită calităţilor sale nutriţionale. Astfel, carnea de fazan, prepeliţă sau struţ conţine puţine grăsimi, dar este bogată în vitamine, minerale şi calciu. Aceste calităţi se păstrează însă dacă păsările sunt crescute prin metode organice, ecologice şi nu într-un sistem industrial. Datorită acestor elemente esenţiale, carnea dietetică este recomandată în combaterea unor afecţiuni precum bolile nervoase, obezitate sau TBC.

arnea de prepeliţă a fost considerată ani de-a rândul o delicatesă. Nutriţioniştii au descoperit însă că ea poate reprezenta o alternativă pentru o dietă sănătoasă. Carnea este săracă în grăsime, 4,5%, în schimb, este bogată în vitaminele A, B şi C, ca şi în minerale precum calciu, magneziu, potasiu, fosfor, fier şi sodiu. Proteinele şi carbohidraţii ating procentul de 21,8 g.

Datorită acestor elemente esenţiale din compoziţia sa, carnea de prepeliţă este indicată de nutriţionişti în combaterea diferitelor afecţiuni. Orice diversificare a dietei este bine-venită Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, recomandă dieta cu carne de prepeliţă în boli nervoase, obezitate, diabet, TBC, boli cardiovasculare, respiratorii, alergice, potenţă sau în tratamentul tenului şi părului.

Dr. Gheorghe Mencinicopski, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că orice diversificare a dietei este o idee bună nu numai pentru persoanele cu afecţiuni, ci şi pentru cele care doresc să-şi menţină sănătatea.

"Vânatul oferă o carne dietetică, cu valoare nutriţională mare şi un conţinut de grăsimi de 5-7%, în comparaţie cu 14-18%, cât conţine carnea de pui de exemplu. Este vorba despre aşa-numita grăsime bună, cu valoare calorică scăzută, de care organismul nostru are nevoie", a explicat specialistul în nutriţie. În opinia sa, carnea de fazan şi cea de prepeliţă sunt indicate în dieta fiecăruia dintre noi datorită conţinutului de proteine cu valoare biologică mare şi a grăsimii bune (acizii Omega3).

"Ceea ce oamenii nu înţeleg este că mâncărurile din porc, vită sau alte tipuri de carne nu sunt dăunătoare sănătăţii noastre. Ele devin astfel ca urmare a supunerii animalelor unui sistem industrial de creştere. Chiar dacă nu este un sistem de creştere în totalitate natural, animalele crescute în sistemul organic, ecologic sunt mult mai indicate datorită faptului că, deşi sunt monitorizate, nu le sunt administrate vitamine, hormoni de creştere sau furaje industriale", a detaliat dr. Mencinicopski.

Calitatea vânatului, îmbunătăţită prin fezandare Bebe Mavrodin, terapeut în medicina alternativă, spune că prin fezandare se poate îmbunătăţi calitatea cărnii de prepeliţă sau de fazan. Astfel, pentru a deveni mai fragedă, carnea se păstrează timp de 24 de ore într-un vas în care am preparat un sos dintr-un litru de vin alb, sec, zeama de la două lămâi şi condimente precum ghimbirul, usturoiul şi şofranul de India, câte o linguriţă din fiecare. Preparată la grătar, după fezandare, prepeliţa trebuie împănată cu bucăţele de slănină. În plus, pentru a nu se arde, carnea se înfăşoară în folie de pergament.

Fazanul trebuie să stea la fezandat 48 de ore, iar în interior, după înlăturarea intestinelor, se pun condimente precum cimbru, foi de dafin şi ienibahar. Carnea de struţ este apreciată şi ea pentru conţinutul scăzut de grăsimi (1-2%) şi calorii, dar cumulte minerale, în special fier şi fosfor. Valoarea energetică la 100 g este de 105 kcal. De aceea este apreciată şi servită de multă vreme în căminele, spitalele şi clinicile elveţiene.

Plăcerea de a mânca la fast-food, moştenită

Mamele care mănâncă alimente nesănătoase în timpul sarcinii acţionează fără să-şi dea seama asupra comportamentului alimentar, de mai târziu, al copilului.

Plăcerea de a consuma alimente de tip fast-food se transmite ereditar de la mamă la făt, arată un studiu citat de BBC. Specialiştii de la Colegiul Veterinar Regal au descoperit, în urma unei cercetări realizate pe cobai, că atunci când mamelor le este administrată o cantitate mare de biscuiţi, chipsuri şi dulciuri în timpul sarcinii, copiii vor fi înclinaţi pe viitor mai mult către alimente nesănătoase.

Aceste studii au subliniat faptul că dorinţele alimentare ale copilului sunt stabilite încă din momentul în care se află în pântecul mamei. Dieteticienii au atras atenţia în nenumărate rânduri asupra importanţei unei diete echilibrate în cazul viitoarelor mămici. Rezultatele nu pot fi generalizate În timpul cercetărilor, cobaii au fost împărţiţi în două tabere, prima tabără primind mâncare dietetică şi sănătoasă, în timp ce cobailor din a doua tabără li s-a pus la discreţie cât mai multă mâncare de tip fast-food.

Experimentul a fost continuat până după naştere, în timpul alăptării, până în momentul înţărcării. S-a observat că nou-născuţii din cele două tabere au un comportament alimentar diferit în funcţie de alimentele care le-au fost puse la dispoziţie mamelor în timpul sarcinii. Concluzia cercetătorilor este că anumite "chimicale ale plăcerii", eliberate de mamă în timpul consumului acestor alimente, au un efect asupra creierului aflat în plină dezvoltare al fetusului.

Cu toate acestea, unii nutriţionişti consideră că, în lipsa mai multor studii referitoare la acest subiect, rezultatele nu pot fi generalizate. "Ar fi greşit să le facem pe femeile gravide să se simtă vinovate de alimentele consumate în timpul sarcinii. Aceste descoperiri sunt încă noi şi nu ştiu în ce măsură ne putem încrede în ele fără mai multe dovezi care să le susţină", a afirmat medicul nutriţionist Fiona Ford, cercetător la Universitatea din Sheffield.