Bucureşti: REPORTAJ / Republicii, stadionul îngropat

Inaugurat în mai 1926, reconstruit după Război, stadionul “Republicii” din Bucureşti a fost demolat în toamna anului 1984. Amplasat în fostul cartier Uranus, stadionul „Republicii” a găzduit meciuri de rugby şi fotbal, reuniuni atletice de nivel internaţional, CM de handbal, dar şi un miting al Partidului Muncitoresc Român, în 1944. (GALERIE FOTO)

În perioada interbelică România a intrat într-un proces de modernizare, guvernanţii de la Bucureşti nutrind ambiţia de a ridica ţara la nivelul Occidentului. Acest proces a vizat şi mişcarea sportivă. Nu întâmplător, în 1923 Regele Ferdinand I a dat o lege prin care Oficiul Naţional de Educaţie Fizică a primit din partea Ministerului de Război un teren în zona Uranus. Acolo, într-un interval de trei ani s-a ridicat stadionul care avea să poarte numele forului care îl administra. Mai întâi ONEF, iar apoi ANEF.
Realizată de arhitectul Horia Creangă, nepot al povestitorului de la Humuleşti, care a colaborat cu Marcel Iancu, arena, în prima ei formă, nu a costat foarte mult (s-a vorbit despre 40 de milioane de lei). În primul rând, pentru că la amenajarea ei au lucrat soldaţi. Apoi, fiindcă primele sale tribune au fost din lemn. Interesant este că stadionul era cel dintâi din România prevăzut cu un sistem de drenaj, gazonul fiind aşezat pe mai multe straturi de pietriş, nisip şi zgură, existând şi un sistem de canale care colectau apa. 
 
Meci de rugby la inaugurare
 
Inaugurarea stadionului ONEF a avut loc pe 9 mai 1926, într-un moment în care România sărbătoarea 49 de ani de la proclamarea independenţei. Cu regele Ferdinand I şi alţi membri ai Casei Regale în tribună, naţionala de rugby a pierdut (3-35) în faţa Selecţionatei Armatei Franceze (SAF). Nici sportul ales pentru această ocazie n-a fost ales întâmplător, „XV”-le nostru cucerind cu doi ani înainte, la Paris, prima medalie (bronz) din istoria participărilor noastre la Jocurile Olimpice. Două zile mai târziu, pe aceeaşi arenă a avut loc tot un meci de rugby, SAF întrecând cu 42-6 Selecţionata
Armatei Române. Fapt mai rar întâlnit în acele timpuri, Comisiunea de Rugby-Football - numele sub care funcţiona atunci actuala Federaţie Română de Rugby - a înregistrat un beneficiu de 200.000 de lei din vânzarea biletelor la cele două partide (în total s-au încasat 700.000 de lei).

 
A fost reconstruit după Război...

În perioada bombardamentelor aliaţilor asupra Capitalei stadionul care între timp îşi schimbase numele în ANEF este distrus. El este însă reconstruit şi redat sportului pe 3 septembrie 1948, când găzduieşte prima ediţie a Campionatelor Internaţionale de Atletism ale României, o competiţie de anvergură la care aveau să participe mai apoi mari campioni precum Iolanda Balaş - a doborât acolo 9 din cele 14 recorduri mondiale la săritura în înălţime, Bob Gutowski (record mondial la prăjină în 1957) sau Emil Zatopek. Tot pe stadionul „Republicii” s-a desfăşurat şi Campionatul Mondial de handbal în 7 rezervat echipelor feminine. Pe 15 iulie 1962, circa 15.000 de oameni au aplaudat victoria (8-5) României în finala cu Danemarca. Era al treilea titlu mondial al elevelor lui Constantin Popescu şi Nicolae Nedef după cele două obţinute la handbal în 11. Şi tot pe arena din cartierul „Uranus” avea să evolueze pentru prima oară în ţara noastră  celebra trupă americană de baschet Harlem Globetrotters. De asemenea, acolo naţionala de fotbal a disputat peste 40 de meciuri internaţionale.
 
... şi transformat în parcare la Parlament

La începutul anilor '80 începe demolarea caselor care au adus Bucureştiului supranumele de "Micul Paris". Şi totodată realizarea unui proiect faraonic cunoscut atunci sub numele de Casa Poporului.
La început, în prima versiune a proiectului de "sistematizare" apare şi stadionul "Republicii". Ulterior însă, în toamna anului 1984 mai precis, începe demolarea arenei-monument. Greu de spus exact care au fost motivele. S-a invocat faptul că adunarea mulţimilor la meciurile de fotbal, implicit zgomotul produs de suporteri, l-ar fi deranjat pe Ceauşescu.
Total fals dacă ne gândim că uriaşa clădire în care se află acum Palatul Parlamentului este izolată fonic. Alţii spun că dictatorul ar fi dorit să aibă un heliodrom acolo. Nici această variantă nu pare plauzibilă, în scopul aterizării şi decolării elicopterelor fiind modificat acoperişul Casei Poporului - iniţial acesta nu a fost plat, ci a avut o formă clasică, asemănătoare cu cel al clădirii Primăriei Capitalei. Cea mai bună explicaţie pentru distrugerea acestui stadion, implicit în transformarea sa în parcare la Palatul Parlamentului, este indiferenţa cu care acest monument istoric, ca de altfel şi multe altele, a fost privit de guvernanţi în urmă cu 25 de ani. Nu întâmplător declinul arenei „Republicii” a apărut o dată cu ridicarea fostului stadion „23 August”.

Arene dispărute
Începând de astăzi, timp de o săptămână, „Adevărul de Seară” vă prezintă povestea arenelor bucureştene dispărute. Stadionul „Republicii”, arena Venus sau Romcomit-ul sunt câteva dintre bijuteriile Capitalei care au fost înlocuite cu parcări sau cămine studenţeşti.